Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a oficiat joi, la Cimitirul Bellu din București, slujba de pomenire a academicianului Ioan Bianu, fost director al Bibliotecii Academiei Române. El a afirmat că acesta a scos de sub cenușa veacurilor nestemate ale culturii bisericești care au născut limba și cultura noastră națională.
Ioan Bianu a slujit neobosit cultura națională română, demonstrând că ea a luat naștere din cultura bisericească, a afirmat Preasfințitul Părinte Varlaam.
„El a fost cel care a descoperit manuscrisul Didahiilor Mitropolitului Antim Ivireanul și le-a publicat într-o primă ediție”, a menționat ierarhul.
De asemenea, a editat Psaltirea pre versuri tocmită a unui alt sfânt ierarh al Bisericii, Mitropolitul Dosoftei.
Ioan Bianu a publicat și Psaltirea Scheiană, „un document foarte valoros pentru istoria limbii românești, pentru evoluția ei și pentru rolul major, fundamental, pe care l-a avut Biserica în cultivarea limbii românești și în evoluția ei până la stadiul de a putea exprima în cuvintele noastre materne cele mai complicate concepte și teorii științifice, filosofice, culturale, teologice”, a spus ierarhul.
„Biroul dânsului de la Academie a fost o adevărată chilie călugărească în care el s-a străduit zi și noapte să scoată de sub cenușa veacurilor și a istoriei aceste nestemate ale culturii noastre – în cea mai mare parte, a culturii noastre bisericești, întrucât se știe că aceasta a fost secole de-a rândul cultura neamului nostru”, a adăugat el.
Episcopul vicar patriarhal a transmis că Părintele Patriarh Daniel apreciază foarte mult inițiativa domnului ministru Nicolae Noica de a scoate din uitare mormântul academicianului Ion Bianu.
„Noi suntem un popor care are o cinste deosebită pentru cei trecuți la viața veșnică”, a afirmat ierarhul. El a adăugat că aceasta ar trebui să ne determine „să avem mai multă grijă față de mormintele în care se odihnesc strămoșii noștri, cărora le datorăm extrem de mult, însăși existența noastră națională”.
Cimitirele, depozitare ale memoriei
Din acest motiv, Biserica a făcut eforturi ca să restaureze mormintele mărturisitorilor credinței din timpul comunismului (în Anul Omagial 2017) și pe ale făuritorilor Marii Uniri (în Anul Omagial 2018).
Anul 2021, proclamat Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul, este un „an pe care îl avem la dispoziție pentru a reflecta la rolul liturgic și cultural al cimitirelor, știind că primele forme de cultură umană peste tot în lume ne sunt oferite de către arheologii care au săpat necropolele și cimitirele civilizațiilor, din preistorie până-n vremurile noastre”, a mai spus ierarhul.
„Așa a rânduit Dumnezeu, ca oamenii aceștia și după moarte să ne vorbească despre lumea căreia i-au aparținut și pe care au slujit-o cu fidelitate.”
Ioan Bianu, care a slujit atât de mult cultura noastră bisericească, este fără îndoială unul dintre cei care au murit în Domnul, adică în nădejdea învierii, a încheiat părintele episcop vicar patriarhal.
Academia a trăit prin biblioteca ei
Prezent la eveniment, Nicolae Noica, actualul director al Bibliotecii Academiei Române, a spus că Ioan Bianu a fost „unul din cei mai mari făuritori ai Academiei și ai Bibliotecii – pentru că Academia a trăit prin Bibliotecă, acest lucru trebuie înțeles”.
„Așa cum spune Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, oamenii nu mor atunci când îi ducem la groapă. Și atunci am considerat că merită să punem în valoare acest mormânt aflat în părăsire. În cursul acestui an sperăm să realizăm un monument pe măsura personalității sale, pentru ca generațiile următoare să știe cine a fost Ioan Bianu”, a adăugat el.
Anul acesta se împlinesc 165 de ani de la nașterea filologului Ioan Bianu (1856-1935), creatorul şcolii naţionale de biblioteconomie şi bibliografie, autorul unor lucrări fundamentale pentru cultura română și unul din artizanii normelor ortografice ale limbii române adoptate în 1904.
Devenit membru corespondent al Academiei Române la vârsta de 31 de ani și membru titular 15 ani mai târziu, Ioan Bianu a fost președinte al Academiei Române în perioada 1929-1932 și vicepreședinte între anii 1932-1935.
Din 1884 și până în 1935, el a fost și directorul Bibliotecii Academiei Române, pe care a înzestrat-o cu numeroase cărți și manuscrise de mare valoare.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
