„În ziua de 14 septembrie, noi ne aducem aminte de încercările prin care a trecut Sfânta Cruce și despre care ne vorbește Sfântul Apostol Pavel către sfârșitul capitolului 3 din Epistola către Filipeni”, a spus Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
„Și de toate încercările prin care au trecut creștinii din Ierusalim atunci și prin care trec creștinii din lumea întreagă astăzi, amintite de către Sfântul Apostol Pavel, care vorbește despre unii care se comportă ca dușmani ai Crucii lui Hristos”, a adăugat ierarhul în cuvântul de învățătură rostit luni la Catedrala Patriarhală.
Preasfinția Sa a amintit avertismentul apostolului că „sfârșitul acestora este pieirea”. În schimb, cei care cred în puterea Crucii își așteaptă mântuirea din ceruri, nu din cele ale lumii, a spus ierarhul, citându-l pe Sf. Ap. Pavel: „Cât despre noi, cetatea noastră este în ceruri, de unde și așteptăm Mântuitor, pe Domnul Iisus Hristos”.
Vă închinați așternutului picioarelor Lui
Preasfinția Sa a făcut trimitere la un verset din Psalmul 98 al Sf. Proroc David, care vorbește despre o anumită închinare: „Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt este”.
„În această zi a Înălțării Sfintei Cruci, am ascultat cuvintele pe care le ascultăm și în Vinerea Mare, cu puțin timp înainte ca, împreună cu întreaga Biserică, să-L petrecem pe Domnul în mormânt, acolo unde a fost așezat în grabă în acea seară dinaintea zilei celei mari a Paștilor Iudeilor”, a subliniat părintele episcop vicar.
Istoricul sărbătorii
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a făcut un istoric al descoperirii Sfintei Cruci și al sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci. Ierarhul a relatat cercetările arheologice făcute de Sfânta Împărăteasă Elena și momentul descoperirii lemnului Sfintei Cruci, identificat printr-o minune dintre cele trei cruci descoperite împreună.
Atunci, în anul 326, Sfânta Împărăteasă Elena și Episcopul Macarie al Ierusalimului au arătat poporului Sfânta Cruce și s-au bucurat împreună cu ucenicii Mântuitorului din cetatea Ierusalimului. „Dar nu atunci a avut loc momentul pe care biserica îl cinstește în această zi, ci nouă ani mai târziu”, a precizat Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.
„Sf. Împărăteasă Elena, având acordul și bunăvoința fiului ei, Sf. Împărat Constantin cel Mare, a reușit să construiască o impresionantă bazilică în locul unde Mântuitorul a fost răstignit, adică deasupra Golgotei, bazilică ce includea și locul Învierii sau peștera învierii, așa după cum era înscrisul iudeului pe care l-a întâlnit fericita împărăteasă în vizita sa la Ierusalim”, a continuat Preasfinția Sa.
„Și, atunci când s-au împlinit 30 de ani de domnie pentru Sf. Împ. Constantin cel Mare, el a trimis vorbă episcopilor care erau adunați la un sinod în localitatea Tir, invitându-i pe toți la Ierusalim, unde a avut loc sfințirea Bisericii Învierii, în anul 335, în ziua de 13 septembrie.”
A doua zi, Episcopul Maxim al III-lea al Ierusalimului a înălțat Sfânta Cruce în văzul tuturor în locul cel mai înalt din biserică, acolo de unde se rosteau cuvintele de învățătură și unde stătea de obicei episcopul, a relatat Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Semnul de la sfârșitul veacurilor
„Sfântul Evanghelist Matei, în capitolul 24 al Evangheliei sale, ne spune că Crucea este semnul Fiului Omului, vorbind despre arătarea ei pe cer la sfârșitul veacurilor, adică în ziua din urmă a istoriei”, a mai amintit ierarhul la finalul cuvântului de învățătură.
„Înaintea semnului Sfintei Cruci a Fiului Omului ne închinăm și noi, după cum ne-a îndemnat Profetul David, așa cum am și cântat la Vohodul Mic al Sfintei Liturghii: Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt este”, a încheiat Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.
Vezi și:
