„Nimic din ceea ce avem nu trebuie să fie mai important decât Hristos”, a subliniat duminică Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul, la Catedrala Patriarhală.
Pornind de la întrebarea adresată de tânărul bogat lui Hristos, Preasfinția Sa a arătat că aceasta este una dintre cele mai importante preocupări pe care omul le poate avea.
„Ne întrebăm des cum să avem o viață, o familie mai bună, o carieră mai bună sau o casă mai bună, mai multă sănătate și siguranță, mai mult timp și confort. Dar mult mai rar ne întrebăm: Ce să fac ca să am viață veșnică?”.
Ierarhul a explicat că tânărul din Evanghelie nu era un om indiferent față de credință, însă în sufletul său rămânea o neliniște.
„A păzit poruncile încă din copilărie. Și tocmai aici începe drama lui. Pentru că există o formă de viață religioasă în care omul poate face foarte multe lucruri bune și, totuși, să nu fi ajuns încă la întâlnirea deplină cu Dumnezeu”.
„Ce-mi mai lipsește?”
Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul a subliniat că răspunsul Mântuitorului marchează trecerea de la simpla respectare a unor reguli la urmarea personală a lui Hristos: „Nu-i mai dă pur și simplu o altă poruncă, ci îi arată locul din inimă cu care omul era robit. Dacă voiești să fii desăvârșit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor și vei avea comoară în cer; după aceea, vino și urmează-Mi”.
„Aceasta este noutatea creștinismului. Învățătura creștină nu este doar o listă de porunci pe care trebuie să le împlinim pentru a-L convinge pe Dumnezeu să ne iubească”.
„Poruncile nu sunt o scară automată cu care omul urcă singur până la Dumnezeu, ca și cum mântuirea ar fi rezultatul unei performanțe morale. Poruncile sunt pedagogia iubirii”, a adăugat Preasfinția Sa.
Pornind de la tâlcuirea Sfântului Ioan Gură de Aur, Episcopul vicar patriarhal a arătat că tânărul nu trebuie judecat pentru atitudinea sa: „Nu trebuie privit ca un viclean ori ipocrit. Intențiile sale nu erau fățarnice sau rele”.
„Sfântul Evanghelist Marcu spune că Iisus l-a privit cu dragoste (Marcu 10, 21). Așadar, înainte ca tânărul să plece întristat, el fusese privit de Hristos cu iubire. Problema lui nu era lipsa unei bune intenții, ci faptul că, în clipa decisivă, tirania avuției s-a dovedit mai puternică decât dorința lui de a-L urma pe Hristos”.
Să dăruim din ceea ce primim
Ierarhul a arătat că episodul biblic nu se referă doar la cei care dețin averi, ci îl privește pe fiecare om, pentru că bogăția poate lua forme diferite: „Mântuitorul nu condamnă aici simpla existență a bunurilor materiale”.
„Bogăția nu este doar ceea ce avem, ce posedăm. Bogăția este și ceea ce nu mai suntem capabili să dăm, să pierdem, să renunțăm. Poate fi funcția sau prestigiul, imaginea noastră în ochii celorlalți. Poate fi dorința de a avea întotdeauna dreptate, orgoliul sau comoditatea”.
„Hristos nu spune doar: Vinde averile tale, ci adaugă: și le împarte săracilor. Această precizare este esențială. Creștinismul nu este o spiritualitate a renunțării de dragul renunțării. Nu renunțăm la ceva doar pentru a rămâne fără acel lucru. Renunțăm pentru a face loc iubirii”, a mai spus Preasfinția Sa.
Episcopul vicar patriarhal a explicat că „omul nu este făcut pentru acumulare, ci pentru comuniune”, că bunurile sale sunt daruri primite de la Dumnezeu: „Trăim într-o societate în care aproape totul ne spune: adună, păstrează, acumulează, protejează-te, asigură-ți viitorul. Evanghelia, însă, ne spune: mulțumește pentru cât ai, împarte, dăruiește cu milostivire”.
„Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca, atunci când vom auzi chemarea lui Hristos în inima noastră, să nu plecăm întristați, ca tânărul din Evanghelie, ci să avem curajul să-L urmăm”, a spus la finalul predicii Preasfinția Sa.
Chemare la slujirea altarului
În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul l-a hirotonit diacon pe teologul Liviu Rareș Chiriac, care va sluji la Biserica „Sfântul Antonie cel Mare și Pogorârea Sfântului Duh” – Măicăneasa, din Sectorul 1 al Capitalei.
Cu acest prilej, ierarhul a subliniat importanța slujirii diaconești în Biserică: „Nu este un simplu oficiu, nici o formalitate, ci o jertfă de sine, un început de drum în care omul se dăruiește tot mai mult lui Dumnezeu și aproapelui”.
„Diaconia nu trebuie privită doar ca o etapă spre preoție, ci ca o chemare în sine – o chemare la slujire jertfelnică, la propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu și la o viață trăită în credință și responsabilitate”.
Totodată, Preasfinția Sa a amintit că părintele Liviu Rareș Chiriac este membru al echipei Centrului de activități cu tineretul „Sfântul Ilie Tesviteanul”, pe care Patriarhia Română îl construiește în orașul ilfovean Pantelimon.
La finalul Sfintei Liturghii, au fost oficiate rugăciuni pentru alungarea secetei.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
