Praznicul Izvorului Tămăduirii, ce a fost sărbătorit de Sfânta noastră Biserică ieri, 10 mai 2013, a deschis seria hramurilor din acest an ale marilor mănăstiri din Mitropolia Moldovei și Bucovinei, informează „Ziarul Lumina”.
Astfel, vestita ctitorie a domnitorului Alexandru cel Bun, Mănăstirea Bistrița din județul Neamț, a îmbrăcat ieri straie de sărbătoare, iar Sfânta Liturghie din această așezare monahală a fost oficiată de Înalt Preasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, alături de un sobor de preoți și diaconi. La final, a avut loc slujba Aghezmei mici și tradiționala procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana în jurul bisericii mănăstirii.
Și anul acesta, cu prilejul sărbătoririi celui de-al doilea hram, Mănăstirea Bistrița din județul Neamț a adunat peste 1.000 de credincioși care au continuat bucuria prilejuită de marele praznic al Învierii și au venit să se roage și să mulțumească, pentru binefacerile primite, Maicii Domnului, Izvor de tămăduire pentru toți credincioșii. Sfânta Liturghie a fost oficiată de IPS Mitropolit Teofan, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte, alături de arhim. Luca Diaconu, starețul Mănăstirii Bistrița și exarh al zonei Neamț, și stareții mănăstirilor Neamț, Secu, Bisericani și Tarcău, pr. Valentin Tofan, protopop al Protoieriei Piatra Neamț, și pr. Dan Ovidiu Cojan, director al Seminarului Teologic Ortodox Liceal „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Piatra Neamț. Cu prilejul marii sărbători, icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, ce datează din anul 1401, a fost scoasă din incinta lăcașului de cult și a fost așezată în curtea mănăstirii, spre închinare, pe toată durata slujbei. La liturghia arhierească, la care au participat și oficialități locale și județene, răspunsurile la strană au fost date de o parte dintre membrii Corului „Byzantion” din Iași.
Îmbrăcarea omului în Dumnezeu
În cuvântul de învățătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, IPS Teofan a vorbit despre sărbătoarea Izvorului Tămădurii, arătând că ea datează din secolul al V-lea și că amintește de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului, unde, conform tradiției, Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare un izvor cu apă vindecătoare. În continuare, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a făcut referire la scopul suprem al omului, care, conștientizat sau nu, este „îmbrăcarea în Dumnezeu”: „Ne aflăm astăzi la biserică pentru că dorim să se împlinească și în viața noastră cuvântul Sfântului Apostol Pavel, rostit și cântat în mod special în această perioadă, anume «Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și îmbrăcat». Aspirațiile cele mai adânci ale omului, deseori neconștientizate, sunt acelea de a fi cu Dumnezeu, de a fi împodobit cu puterea Duhului Sfânt și de a fi îmbrăcat cu haina iubirii dumnezeiești. Sfântul și dreptul Iov spunea în acest sens că «ochii mei, Doamne, nu ai altora, te vor vedea pe tine într-o zi, și toate măruntaiele mele tânjesc cu dor după această întâlnire cu Tine», iar Împăratul David continuă în același duh, afirmând că «precum cerbul dorește izvoarele apelor, așa te dorește sufletul meu pe Tine, Dumnezeule». Această îmbrăcare a omului cu Duhul Sfânt și această îmbrățișare a omului de iubirea lui Dumnezeu Tatăl nu sunt însă cu putință fără să ne lăsăm pătrunși de taina morții și Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Prin moartea Mântuitorului Hristos, păcatele noastre au fost luate asupra Sa și au fost țintuite pe Cruce, iar prin Înviere, Domnul Hristos a biruit moartea și întunericul, pregătindu-ne nouă haină binecuvântată cu care să ne îmbrăcăm în parte în această lume și pe deplin în împărăția cea neînserată a Preasfintei Treimi”.
La finalul Liturghiei, arhim. Luca Diaconu, starețul Mănăstirii Bistrița, a mulțumit tuturor celor prezenți, subliniind că „în Săptămâna Luminată, sărbătorim pe Maica Luminii, lucru firesc, întrucât Maica Domnului s-a făcut izvorul tuturor darurilor”.
A urmat apoi slujba Aghezmei mici oficiată de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei în curtea mănăstirii, la finalul căreia credincioșii prezenți au primit binecuvântarea divină prin stropirea cu apă sfințită. În continuare, în glasul clopotelor și al toacei, a avut loc procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana în jurul Bisericii cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Izvorul Tămăduirii”, de-a lungul drumului cântându-se „Hristos a înviat!”. Sărbătoarea mănăstirii nemțene s-a încheiat cu o rugăciune pentru ploaie rostită de IPS Teofan, după care toți cei prezenți au fost invitați la o agapă.
Începuturile Mănăstirii Bistrița din județul Neamț datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea, din timpul voievodului Petru Mușat, când s-a ridicat o bisericuță de lemn prin grija ieromonahului Pafnutie. În anul 1402, pe locul bisericii de lemn, voievodul Alexandru cel Bun a ridicat o biserică din piatră. Prima atestare documentară a Mănăstirii Bistrița datează din 1407, atunci când Alexandru cel Bun emite un act de danie prin care a înzestrat Mănăstirea Bistrița cu câteva sate și moșii. În anul 1418 a fost înmormântată aici doamna Ana Neacșa, iar alături de ea, în anul 1432, a fost îngropat însuși ctitorul mănăstirii, voievodul Alexandru cel Bun.
