Duminica după Botezul Domnului (Începutul propovăduirii Domnului)
Mt. 4, 12-17
În vremea aceea, auzind că Ioan a fost întemniţat, Iisus a plecat în Galileea. Şi, părăsind Nazaretul, a venit să locuiască în Capernaum, lângă mare, în hotarele lui Zabulon şi Neftali, ca să se împlinească ceea ce s-a zis prin Isaia prorocul, care zice: „Pământul lui Zabulon şi pământul lui Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare şi celor ce şedeau în latura şi în umbra morţii lumină le-a răsărit“. De atunci a început Iisus să propovăduiască şi să spună: Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia cerurilor.
Odată cu Duminica de după Botezul Domnului se încheie un ciclu de praznice menite să ne reaşeze în dinamica liturgică şi ascetică a vieţii duhovniceşti. Textul evanghelic în variantă mateiană, deşi extrem de scurt, este bogat în semnificaţii. Paralelele sinoptice (a se vedea Mc. 1, 14-15 şi Lc. 4, 14-15) întregesc cu mici detalii textul din Matei. În cuvinte concise, evangheliştii sinoptici prezintă începutul activităţii Domnului. Acest început este marcat de îndemnul care reia mesajul Sfântului Ioan Botezătorul: „Pocăiţi-vă, căci s-a apropiat Împărăţia cerurilor“.
Mai multe detalii în “Ziarul Lumina”.
