Moștenirea culturală a Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei a fost evocată miercuri în cadrul unei mese rotunde, organizată la Biblioteca „Dumitru Stăniloae” din Iași.
Manifestarea s-a desfășurat cu prilejul Zilelor Universității „Alexandru Ioan Cuza” și a împlinirii în 2026 a 180 de ani de la trecerea la Domnul ierarhului.
Întâlnirea a reunit profesori, studenți și doctoranzi ai Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași, care au prezentat lucrări despre activitatea bisericească a Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei.
O altă direcție abordată în cadrul cercetărilor a urmărit preocupările de tipograf ale ierarhului prin analiza prefețelor redactate pentru două lucrări importante: „Scara” Sfântului Ioan Scărarul, publicată în 1814, și „Triodul”, din 1833.
La finalul programului manifestării, participanții au putut vedea volume care au făcut parte din biblioteca personală a mitropolitului. Exemplarele păstrează semnătura ierarhului și diferite însemnări.
Mitropolitul Veniamin Costachi
S-a născut în 20 decembrie 1768, la Roșiești, județul Vaslui, într-o familie credincioasă. Formarea sa a început la școala Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași.
În 1784, la numai 15 ani, a intrat în monahism, primind numele Veniamin. În 1793 a fost ales Episcop al Hușilor, iar trei ani mai târziu al Romanului. În 1803, după trecerea la Domnul a Mitropolitului Iacob Stamati, a ocupat scaunul mitropolitan, pe o perioadă care durat până în 1842, cu o întrerupere între 1808 – 1812.
Una dintre preocupările sale majore a fost dezvoltarea educației teologice și generale. În 1803 a întemeiat Seminarul de la Mănăstirea Socola, considerat primul seminar teologic din Moldova, a sprijinit înființarea unor școli publice și a contribuit la dezvoltarea Academiei Mihăilene din Iași. Totodată, a susținut pregătirea tinerilor prin trimiterea unor bursieri la studii în străinătate.
Activitatea sa cărturărească a avut o contribuție importantă la dezvoltarea literaturii teologice românești. A tradus personal 32 de volume din greacă și slavonă și a elaborat șapte lucrări originale și a organizat tipografii la Mănăstirea Neamț și la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași.
După aproape cinci decenii de slujire arhierească, s-a retras în 1842 la Mănăstirea Slatina, unde și-a continuat activitatea. S-a mutat la Domnul în data de 18 decembrie 1846, la vârsta de 78 de ani.
