Eparhii

Moștenirea culturală a Mitropolitului Veniamin Costachi a fost evocată la o masă rotundă organizată la Iași

Cristian Damian
Moștenirea culturală a Mitropolitului Veniamin Costachi a fost evocată la o masă rotundă organizată la Iași
Foto creditDoxologia

Moștenirea culturală a Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei a fost evocată miercuri în cadrul unei mese rotunde, organizată la Biblioteca „Dumitru Stăniloae” din Iași.

Manifestarea s-a desfășurat cu prilejul Zilelor Universității „Alexandru Ioan Cuza” și a împlinirii în 2026 a 180 de ani de la trecerea la Domnul ierarhului.

Întâlnirea a reunit profesori, studenți și doctoranzi ai Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași, care au prezentat lucrări despre activitatea bisericească a Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei.

O altă direcție abordată în cadrul cercetărilor a urmărit preocupările de tipograf ale ierarhului prin analiza prefețelor redactate pentru două lucrări importante: „Scara” Sfântului Ioan Scărarul, publicată în 1814, și „Triodul”, din 1833.

La finalul programului manifestării, participanții au putut vedea volume care au făcut parte din biblioteca personală a mitropolitului. Exemplarele păstrează semnătura ierarhului și diferite însemnări.

Mitropolitul Veniamin Costachi

S-a născut în 20 decembrie 1768, la Roșiești, județul Vaslui, într-o familie credincioasă. Formarea sa a început la școala Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași.

În 1784, la numai 15 ani, a intrat în monahism, primind numele Veniamin. În 1793 a fost ales Episcop al Hușilor, iar trei ani mai târziu al Romanului.  În 1803, după trecerea la Domnul a Mitropolitului Iacob Stamati, a ocupat scaunul mitropolitan, pe o perioadă care  durat până în 1842, cu o întrerupere între 1808 – 1812.

Una dintre preocupările sale majore a fost dezvoltarea educației teologice și generale. În 1803 a întemeiat Seminarul de la Mănăstirea Socola, considerat primul seminar teologic din Moldova, a sprijinit înființarea unor școli publice și a contribuit la dezvoltarea Academiei Mihăilene din Iași. Totodată, a susținut pregătirea tinerilor prin trimiterea unor bursieri la studii în străinătate.

Activitatea sa cărturărească a avut o contribuție importantă la dezvoltarea literaturii teologice românești. A tradus personal 32 de volume din greacă și slavonă și a elaborat șapte lucrări originale și a organizat tipografii la Mănăstirea Neamț și la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași.

După aproape cinci decenii de slujire arhierească, s-a retras în 1842 la Mănăstirea Slatina, unde și-a continuat activitatea. S-a mutat la Domnul în data de 18 decembrie 1846, la vârsta de 78 de ani.

Distribuie
Pe același subiect

Abonează-te la Binele de știut

Newsletterul Basilica va aduce săptămânal în inbox vești din viața Bisericii

Alte știri
  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5