Poliţia Română aniversează două secole de la înfiinţare în data de 25 martie 2022.

Istoric

Primele atestări privind Poliţia Română datează din vremea Sfântului Domnitor Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazu (crearea instituţiei agiei), continuă cu domnia lui Mihai Sutzu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate şi reglementarea portului armelor) iar din 1806, organele de pază şi ordine din Capitală primesc denumirea generică de Poliţie.

În 1821, Tudor Vladimirescu acordă scutiri de taxe şi impozite celor însărcinaţi să menţină ordinea publică şi să apere proprietatea cetăţenilor, iar în 1831, prin Regulamentele organice, atribuţiile poliţiei sunt extinse. În timpul Revoluţiei de la 1848 are loc reorganizarea poliţiei, prin apariţia instituţiei şefului poliţiei Capitalei căruia i se subordonează Guardia municipală.

Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înfiinţează Miliţia, apoi, prin Decretul – Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reînfiinţează Poliţia Română ale cărei competenţe vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 şi prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.

Din 1990, Poliţia Română a cunoscut mai multe etape de transformări menite să asigure siguranţa persoanelor, a colectivităţilor, drepturilor legitime ale cetăţenilor, precum şi a altor drepturi prevăzute în acte internaţionale la care România este parte, se precizează în istoricul instituţiei.

25 martie, Ziua Poliţiei Române

Alegerea datei de 25 martie ca zi a instituţiei amintite este legată de simbolul creştin al Bunei Vestiri aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române.

Domnitorul Dimitrie Ghica i-a înmânat, în anul 1822, marelui Agă Mihăiţă Filipescu, şeful poliţiei de atunci, drapelul Agiei (organ administrativ din sec. XVIII-XIX în Țara Românească și în Moldova, însărcinat cu menținerea ordinii publice în capitală), legalizând, astfel, funcţionarea instituţiei.

Drapelul era confecţionat din mătase de culoarea galben-crem şi avea dimensiunile 2,1 m x 2,4 m, prăjina având 3,6 m.

Pe o parte a drapelului este reprezentată o acvilă cruciată neagră, care se sprijinea pe un munte verde, şi o inscripţie scrisă cu caractere chirilice. Pe cealaltă parte a steagului este înfăţişată scena Bunei Vestiri.

Foto credit: Public domain

Urmăriți-ne pe Twitter: @AgentiaBasilica