De Ziua Culturii Naționale, Institutul Național al Patrimoniului a realizat un podcast dedicat cărturarului Dimitrie Cantemir, autorul primului tratat modern de muzică orientală. Invitatul a fost Constantin Răileanu, doctor al Universității Naționale de Muzică din București, și fondatorul Ansamblului Cameral de muzică veche „Anton Pann”.
Podcastul a fost realizat în contextul începutului de an 2023, care a fost desemnat Anul Cultural „Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu”.
Invitatul a explicat că Dimitrie Cantemir a făcut pentru muzica orientală ceea ce a făcut și „Bach, contemporanul lui un pic mai tânăr”, în muzica occidentală.
Teoria din tratatul lui Dimitrie Cantemir „este importantă pentru faptul că muzica modernă orientală începe cu el. El schimbă optica abordării muzicii orientale prin faptul că nu mai oferă un tratat în stilul vechi, cu multă filosofie combinată cu linia astrelor, ci scrie în stilul tratatelor moderne”, a explciat dr. Constantin Răileanu.
„De aceea, este considerat piatra de căpătâi pentru cultura orientală, cu el începe modernitatea.”
„Cantemir structurează foarte bine într-un tratat ceea ce se știa la vremea respectivă despre teoria muzicală. Și nu doar atât. Propune și un sistem de notare, pentru că, în cultura laică orientală din Constantinopol nu exista un sistem de notație. În general, se preda pe cale orală. Singurul sistem care exista era cel neumatic, bizantin, utilizat în Biserica Ortodoxă Răsăriteană”, a adăugat expertul.
„El vine și propune un sistem nou, zice el, avansat, pe baza literelor”, a explicat fondatorul Ansamblului „Anton Pann”.
„Nu aducea chiar ceva nou, pentru că și anticii făcuseră un sistem bazat pe alfabet, dar el folosește acest sistem pe baza alfabetului osman, care e bazat pe cel arab și construiește o întreagă teorie cu ajutorul căreia reușește să surprindă, prin sistemul lui de notare, o colecție de cântece, unele compuse de el, altele ale compozitorilor de dinaintea lui sau contemporani cu el.”
Muzicologul a mai făcut precizări despre specificul național în muzică și relația lui cu o cultură mai largă, care cuprinde influențe diverse din vaste arii geografice și a explicat noțiunea de muzică bizantină.
„Muzica bizantină este un termen generic, este o invenție a cercetătorilor, a istoricilor. A fost Imperiul Roman de Răsărit, pentru că Imperiul Roman moare în 1453, odată cu căderea Constantinopolului. Atunci ei au fost romei, adică romani, chiar dacă partea de vest căzuse sub triburile venite dinspre est”, a spus dr. Constantin Răleanu.
„Trebuie să înțelegem că muzica bizantină este muzica unui imperiu care se afla în Orient. Muzica bizantină se naște în Orient, este un limbaj oriental, face parte din marea familie a limbajelor muzicale orientale.”
„Are un rol important prin faptul că este o muzică cultă. Muzica bizantină nu este folclor, nu este creată în sate. Ea provine dintr-o zonă educată, este creația oamenilor intelectuali”, a mai precizat cercetătorul.
El a explicat și rolul foarte important al Școlii Imperiale de Muzică, instituție a Imperiului Roman de Răsărit, care a devenit ulterior cea mai veche universitate otomană.
În finalul podcastului, dr. Constantin Răileanu a interpretat la kanun, unul dintre instrumentele specifice Orientului, o compoziție muzicală scrisă de Dimitrie Cantemir (video sus, min. 51:24).
Ansamblul cameral de muzică veche „Anton Pann” a lansat în 2017 Cantemir Melo I, primul album dedicat integral muzicii marelui cărturar. Acesta cuprinde 18 piese compuse de Dimitrie Cantemir. În 2021, ansamblul a înregistrat și albumul Cantemir Melo II, cu piese care sunt doar atribuite lui Cantemir.
Vezi și:
Foto credit: Youtube / Institutul Național al Patrimoniului
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
