Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Adam din județul Galați a fost purtată în pelerinaj, pe parcursul celor două săptămâni de post, în peste o sută de parohii din cuprinsul Arhiepiscopiei Dunării de Jos, informează Ziarul Lumina. Ieri, mănăstirea a îmbrăcat haine de sărbătoare pentru a-și cinsti ocrotitoarea, pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.
În ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, mai mulți preoți însoțiți de copiii participanți la programul catehetic „Hristos împărtășit copiilor”, îmbrăcați în costume populare, împreună cu câteva mii de credincioși, l-au întâmpinat, la vremea Vecerniei, pe Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, la poarta de intrare spre Mănăstirea Adam. În sunet de clopot și de toacă, au mers apoi spre biserica mănăstirii pentru a participa la slujba Privegherii, urmată de săvârșirea Prohodului Maicii Domnului, la Altarul de vară al mănăstirii, unde a fost așezată spre închinare și sfânta icoană.
La final, potrivit tradiției, toți cei prezenți au îngenuncheat formând un zid viu în jurul bisericii apoi au trecut pe sub Sfântul Epitaf și pe sub sfânta icoană făcătoare de minuni, cântând imne închinate Maicii Domnului și purtând în mâini lumânări aprinse, după care ierarhul Dunării de Jos i-a binecuvântat cu agheasmă.
Ieri, 15 august, la același Altar de vară, părintele protos. Chesarie Sâmpetru, înconjurat de un sobor de preoți, a săvârșit slujba Sfintei Liturghii, cu prilejul hramului.
Rolul spiritual al Mănăstirii Adam de-a lungul istoriei este unul semnificativ. Puține sunt mănăstirile care s-au bucurat de o atât de mare căutare și apreciere. Evlavia credincioșilor față de „Sfânta”, așa cum îi spun localnicii icoanei făcătoare de minuni, solicitările de pelerinaje ale icoanei prin orașele și satele din tot sudul Moldovei, minunile și vindecările aduse de icoană sunt constante ale istoriei mănăstirii de-a lungul timpului. La sporirea acestei evlavii a contribuit și prezența raclei cu sfinte moaște, adusă de la Ierusalim, în 1857, de către arhimandritul Epifanie. De Mănăstirea Adam este legat și numele Sfântului Rafail de la Agapia Veche, născut în jurul anului 1560, în localitatea Bursucani, situată în imediata apropiere a mănăstirii. Sfântul Rafail a deprins de la călugării răspândiți prin codrii Adamului primele noțiuni ale credinței ortodoxe și dorul după viața sihăstrească. Conform tradiției, ucenici ai sfântului au ridicat în satul de obârșie al acestuia, la sfârșitul veacului al XVIII-lea, Schitul Zimbru, care a existat până la 1940, dependent de lavra de la Adam.
