„Sfânta Elena este model de mamă educatoare”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în predica rostită luni, de hramul istoric al Catedralei Patriarhale.
„Ea a educat discret, dar eficient pe fiul său. Edictul de la Mediolan și toate lucrările pe care Sfântul Constantin le-a făcut în favoarea Bisericii au fost inspirate de mama sa Elena, împărăteasa”.
Împreună cu Patriarhul au slujit în altarul de vară al Catedralei: IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, PS Visarion, Episcopul Tulcii, PS Varlaam Ploieşteanul și PS Ieronim Sinaitul, Episcopi vicari patriarhali, și PS Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Patriarhul a început omilia sa cu o reflecție asupra troparului sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena:
„Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l şi ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împăraţi Apostolul Tău Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale o a pus. Pe care păzeşte-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule Iubitorule de oameni”.
Părintele Patriarh a spus că troparul vorbește despre chemarea Sf. Constantin la misiune prin analogie cu chemarea Sfântului Apostol Pavel care din prigonitor al Bisericii a devenit misionar.
Din momentul convertirii, Împăratul Constantin cel mare a devenit „protector, apărător, păzitor și ajutător al creștinismului și de aceea este numit «Între împărați Apostolul Tău Doamne»”.
Primul împărat roman creștin
„Sfântul Constantin cel Mare este chemat să ajute Biserica lui Hristos după o perioadă lungă de persecuții împotriva creștinilor întreprinse de împărații romani păgâni. El este primul împărat roman creștin”, a spus Părintele Patriarh.
Patriarhul a subliniat contribuția majoră pe care a avut-o Împăratul Constantin cel Mare la răspândirea creștinismului prin edictul de la Mediolan, care a însemnat „încetarea persecuției împotriva creștinilor”.
„Sfântul Constantin cel Mare a dăruit Bisericii averile confiscate în timpul persecuțiilor, a adus din exil pe toți episcopii și preoții, a dăruit Bisericii unele clădiri publice, numite basilici, pentru ca credincioșii să aibă unde să se roage întrucât multe biserici au fost demolate în timpul împăratului Diocletian și mulți preoți au fost uciși”,
„El a făcut o lucrare reparatorie, a recompensat daunele făcute creștinilor de către împărații persecutori dinaintea lui”, a explicat Patriarhul Daniel.
Preafericirea Sa a amintit că Sf. Constantin a fost cel care a instituit ziua de duminică drept zi de odihnă în Imperiul Roman și toate legile date de împărat după convertire au fost în conformitate cu învățătura creștină.
Sf. Constantin cel Mare a dat multe legi cu caracter social, a interzis adulterul, uciderea de prunci și tortura, a precizat Patriarhul Daniel – „răstignirea, zdrobirea picioarelor, arderea corpului cu fierul înroșit în foc, au fost interzise pentru că reprezentau umilirea chipului lui Dumnezeu în om”.
În continuare, Părintele Patriarh a evocat demersurile făcute de Sfântul Constantin pentru unitatea Bisericii, între care cel mai important este organizarea Primului Sinod Ecumenic.
„Sfântul Constantin cel Mare voia unitatea imperiului și dacă Biserica era dezbinată, se dezbina și imperiul. De aceea, el a dorit să ajute Biserica, să o ferească de dezbinare, de ceartă, de împărțire, de tulburare”.
Icoana Sfinților Împărați
Între multele binefaceri aduse Bisericii de Împărații cei întocmai cu Apostolii, Patriarhul României a evidențiat aflarea Sfintei Cruci, dar și construirea de biserici în Țara Sfântă și nu numai.
În acest context Preafericirea Sa a explicat de ce pe icoana Sfinților Împărați este reprezentată și Sfânta Cruce:
„Unul a văzut crucea pe cer – Sfântul Constantin – în data de 28 octombrie 312, iar cealaltă persoană, mama sa, Elena a descoperit crucea în pământ în anul 326. Așadar Sfânta Cruce leagă cerul și pământul”, a remarcat Patriarhul Daniel.
Ce legături are Sfântul Constantin cu țara noastră
Locul său de naștere – cetatea Naissus din Dacia Mediteraneea, astăzi orașul Niš din Serbia, nu era departe de Dacia Felix, teritoriul actual al țării noastre.
Sf. Constantin a recucerit teritoriul țării noastre de la goți și a încheiat cu aceștia, conform Patriarhului, „o pace neobișnuită”: „să le ofere anual multe sume de bani în aur, iar ei să trimită tineri pentru a fi formați militari, cu condiția ca goții să nu-i persecute pe creștini și să permită și altor goți să se convertească”.
Pentru a avea o legătură mai strânsă cu teritoriul actual al țării noastre, Constantin cel Mare a construit un pod peste Dunăre la Sucidava – orașul Corabia de astăzi, iar la intrarea pe pod a făcut o cruce mare din piatră.
Este considerat cel mai lung pod antic peste un curs de apă și unul din cele mai lungi din toate timpurile (2.437 m).
„Sfântul Constantin a trimis misionari și în Banat și în Muntenia de astăzi pentru creștinarea goților; aceștia au construit foarte multe biserici”, a adăugat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
La final, Patriarhul a amintit că există foarte mulți români care poartă numele Sf. Împărați Constantin și Elena și le-a urat acestora „ani mulți cu sănătate, bucurie și ajutor de la Dumnezeu în urmarea pildei sfinților ocrotitori”.
Totodată, Preafericirea Sa a spus că în acest an s-au împlinit 360 ani de la Sfințirea Catedralei Patriarhale, unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult din ţară închinate Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ctitorit de Domnitorul Țării Românești Constantin Șerban Basarab.
La finalul Sfintei Liturghii, Părintele Patriarh i-a premiat pe câștigătorii Concursului Național „Unirea: libertate și unitate”.
În după-amiaza zilei a avut loc și premierea celor care au câștigat concursul „Icoana Ortodoxă – Lumina credinței”.
Foto credit: Mircea Popa / ZL
