Crucea Mântuitorului Iisus Hristos reprezintă iubirea lui Dumnezeu arătată oamenilor într-o lume plină de ură şi de violenţă, a spus Patriarhul Daniel în cuvântul rostit duminică, 11 septembrie 2016, la Paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale. Preafericirea Sa a explicat învăţăturile din textul biblic de la Ioan, cap. 3, vs. 13-17 (vezi mai jos) citit în această Duminică dinaintea Înălţării Sfintei Cruci şi care ne prezintă Convorbirea lui Iisus cu Nicodim.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat că această duminică ne arată Taina și puterea Crucii Mântuitorului Hristos.
Această duminică ne arată că Sfânta Cruce este semnul iubirii care învinge păcatul şi moartea. Evanghelia ne vorbeşte despre faptul că Mântuitorul Iisus Hristos, atunci când s-a întâlnit cu Nicodim, a vorbit despre Taina Botezului, dar şi despre Taina Crucii. Evanghelia aceasta ne arată că Cel Care S-a pogorât din Cer este Cel Care Se află în Cer, dar şi că Fiul lui Dumnezeu Întrupat rămâne în acelaşi timp în Cer şi pe pământ. Este pe tronul de slavă cerească împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt şi în acelaşi timp este Dumnezeu Omul Care S-a zămislit prin lucrarea Duhului Sfânt din pântecele Fecioarei şi S-a făcut Om pentru mântuirea oamenilor, a spus Preafericirea Sa.
Sfânta Cruce, explică Patriarhul României, este semn de mântuire și de viață veșnică. Ea ne arată cât de mult a iubit Dumnezeu lumea.
Sfânta Cruce este semnul iubirii nesfârşite şi mai presus de înţelegere a lui Dumnezeu faţă de oameni. Este o iubire care respectă libertatea omului chiar şi atunci când omul Îl respinge pe Dumnezeu sau nu Îl primeşte. Crucea Mântuitorului Iisus Hristos reprezintă iubirea lui Dumnezeu arătată oamenilor într-o lume plină de ură şi de violenţă. De fapt, Hristos a fost răstignit pe cruce, ca urmare a invidiei, a urii şi a violenţei mai-marilor cărturarilor şi fariseilor care Îl invidiau şi Îl urau pe Iisus tocmai pentru că mulţimile Îl iubeau, credeau în El şi Îl urmau.
Pretutindeni unde locuiesc creştinii adevăraţi întâlnim semnul Crucii, mai adaugă Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Oriunde vedem Sfânta Cruce trebuie să ne aducem aminte cât de mult ne iubeşte Dumnezeu şi aşteaptă răspunsul nostru la iubirea Lui. Purtăm crucea cu lănţişor la gât de când suntem botezaţi, ne însemnăm cu semnul Sfintei Cruci, dimineaţa când ne trezim din somn, seara când ne culcăm, înainte de masă şi după masă. Mamele fac semnul Sfintei Cruci peste pâinea care urmează să intre în cuptor, iar ţăranii noştri sculptează semnul Sfintei Cruci pe poarta lor, ca să intre în curte sau în casă ca într-o biserică, ca într-un loc sfinţit, prin rugăciune şi fapte bune. Noi aşezăm crucea la margine de drum sau la răscruce de drumuri, ca să ne aducem aminte de Mântuitorul Iisus Hristos, Cel Care a zis: «Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa» (Ioan 14, 6).
Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci care urmează Duminicii de astăzi este sărbătorită în fiecare an la 14 septembrie.
***
Evanghelia Duminicii dinaintea Înălţării Sfintei Cruci
(Convorbirea lui Iisus cu Nicodim – Ioan 3, 13 – 17)
„Zis-a Domnul: nimeni nu s-a suit în cer, fără numai Cel care s-a pogorât din cer, Fiul Omului, care este în cer. Şi precum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Căci aşa a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe Fiul Său Unul-Născut, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Căci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său în lume ca să osândească lumea, ci ca să se mântuiască lumea prin El”.
Foto: Ziarul Lumina
Audio: Radio TRINITAS
