„Suntem chemați să devenim mâinile iubirii milostive a lui Iisus”, a spus duminică Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Paraclisul istoric „Sf. M. Mc. Gheorghe” al Reședinței Patriarhale.
Preafericirea Sa a explicat că pericopa evanghelică a vindecării celor doi orbi și mutului din Capernaum evidențiază legătura dintre credință, vindecare și iubirea milostivă: „În esență, Evanghelia de astăzi ne arată că, prin credință în Hristos, cei bolnavi se vindecă”.
Patriarhul României a prezentat trei învățături principale ale textului evanghelic: necesitatea credinței puternice, recunoștința celor vindecați și însoțirea propovăduirii Evangheliei de faptele iubirii milostive.
Credința puternică, necesară pentru vindecare
Referindu-se la cei doi orbi, Preafericitul Părinte Daniel a arătat că Mântuitorul le-a cerut să își mărturisească în mod deschis credința înainte de a-i vindeca.
„Domnul Iisus voia să arate că este necesară credință puternică în Dumnezeu când omul cere de la El o binefacere. I-a întrebat pe acești orbi dacă au credință. Deci ei aveau o credință ascunsă, dar Iisus a pus în lumină această credință a lor”.
„Iisus nu a spus: Credeți voi că pot Eu să rog pe Tatăl să vă vindece?, ci a zis: Credeți voi că pot Eu să vă vindec?, adică a arătat dumnezeirea Lui, că El direct îi vindecă”, a explicat Preafericirea Sa.
Dascăli ai rugăciunii stăruitoare
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat și smerenia Mântuitorului, Care i-a vindecat pe cei doi orbi într-o casă, departe de privirile mulțimii: „Iisus nu a vindecat pe cei doi orbi pe cale, pe drum, în stradă, ci în casă, discret, pentru că El nu aștepta slavă din partea oamenilor”.
„Cei doi orbi vindecați de Iisus devin pentru noi dascăli ai rugăciunii stăruitoare, ai credinței puternice și ai recunoștinței spontane, firești”, a subliniat Preafericirea Sa.
Citându-l pe Sfântul Ioan Gură de Aur, Patriarhul Daniel a spus că orbii vindecați „nu s-au putut stăpâni, ci s-au făcut predicatori și evangheliști”.
„Prin fapta lor de recunoștință, ei au luminat duhovnicește atât pe contemporanii lor, cât și zecile de generații care au citit și au ascultat această Sfântă Evanghelie, arătând tuturor că recunoștința este o datorie elementară, o comportare firească și sănătoasă a omului căruia i s-a făcut un bine”.
Invidia fariseilor nu L-a descurajat pe Iisus
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a atras atenția și asupra invidiei fariseilor, care nu s-au bucurat de vindecările săvârșite de Mântuitorul, ci au răstălmăcit lucrarea Sa.
„Boala invidiei fariseilor, fiind una ascunsă în suflet, era mai grea decât orbirea trupească a celor doi orbi din Capernaum și decât muțenia omului chinuit de diavol”.
„Iisus nu S-a descurajat. El a continuat să facă și mai mult bine după ce L-au vorbit de rău fariseii”, a adăugat Preafericirea Sa.
Faptele credinței evanghelice
Patriarhul Daniel a explicat că misiunea Bisericii trebuie să unească propovăduirea Evangheliei cu ajutorarea concretă a celor aflați în suferință.
„Biserica lui Hristos, alături de predicarea Cuvântului Evangheliei, trebuie să săvârșească și faptele credinței evanghelice sau ale iubirii milostive, și anume să aline suferința celor bolnavi, să ajute oamenii să se elibereze de orice rele care tulbură și întristează viața lor”.
„Dumnezeu dăruiește ajutorul Său celor aflați în nevoi, folosind adesea mâinile darnice ale celor care ascultă Evanghelia lui Hristos și săvârșesc fapte bune pentru oamenii săraci și bolnavi”, a spus la final Preafericirea Sa.
Foto credit: Ziarul Lumina
