Ieri s-au împlinit 125 de ani de la moartea poetului național Mihai Eminescu (1850-1889). La Catedrala patriarhală și la mormântul poetului de la cimitirul Bellu au fost săvârșite slujbe de pomenire, informează „Ziarul Lumina”.
La fel ca în fiecare an, personalitatea poetului a fost evidențiată de preoți, profesori, poeți, oameni de cultură, care și-au exprimat dorința ca opera acestuia să nu fie uitată, ci să continue să inspire sentimentul de mândrie națională și dragoste față de România.
Personalitatea lui Mihai Eminescu a îmbrățișat multiple aspecte ale ființei naționale. Cunoscut îndeosebi ca „poetul nepereche” sau „Luceafărul poeziei românești”, Mihai Eminescu și-a exprimat în lucrările lui atât latura mistică și devoțiunea față de Biserica Ortodoxă Română, cât și idealurile sale naționale, de ridicare a poporului român și de constituire a României Mari.
La Catedrala patriarhală, după oficierea Sfintei Liturghii, Preasfințitul Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori, a săvârșit slujba Parastasului pentru Mihai Eminescu și pentru cei adormiți din neamul său. La finalul slujbei de pomenire, Preasfințitul Ieronim a rostit un cuvânt de învățătură despre personalitatea poetului. „Nu putem spune în câteva cuvinte ce a însemnat Mihai Eminescu pentru națiunea română. A fost un romantic desăvârșit, a avut foarte frumoase viziuni asupra naturii înconjurătoare și asupra omului, dar a fost și un mare patriot. A militat pentru ca Basarabia să revină la patria-mamă, a militat pentru unirea Ardealului cu România, dar a fost și un om credincios. Până astăzi avem de la Mihai Eminescu o minunată rugăciune închinată Maicii Domnului, dar avem și alte gânduri frumoase dedicate României, despre care spunea: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, (…) la trecu-ți mare, mare viitor”. Iată ce moștenire frumoasă ne lasă acest poet, care este alături de sufletele noastre”, a spus PS Ieronim Sinaitul.
Tot ieri, la capela cimitirului Bellu, un sobor de slujitori a săvârșit Sfânta Liturghie, după care, la mormântul poetului, a fost săvârșită o slujbă de pomenire de către un sobor de preoți și diaconi din care au făcut parte părintele consilier patriarhal Florin Șerbănescu, de la Sectorul Cultură și patrimoniu religios al Patriarhiei Române, și părintele Alexandru Barna, consilier eparhial la Sectorul cultural și comunicații media al Arhiepiscopiei Bucureștilor. „Ziua aceasta, împreună cu ziua de naștere a poetului, reprezintă niște repere fundamentale, cu rezonanțe speciale, simfonice, pentru că ne reunesc pe toți în același gând. Poetul Mihai Eminescu s-a așezat în pământ ca o sămânță care a rodit în posteritate, rodește iată în contemporaneitate și nădăjduim că va rodi cât va dăinui poporul român, care îl va cinsti ca pe un părinte cultural, ca pe un părinte al ființei sufletului național. Vă readuc aminte că cel dintâi care l-a numit pe Eminescu „Luceafărul poeziei românești” a fost primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, vrednicul de pomenire Miron Cristea, care a scris o lucrare de doctorat despre Mihai Eminescu”, a spus părintele Florin Șerbănescu.
