Patriarhul Daniel a vorbit în Duminica Rusaliilor despre practica bisericească de a binecuvânta roadele naturii de sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt şi de a înălţa rugăciuni pentru toată creaţia.
El s-a referit la semnificaţia frunzelor de nuc sfinţite duminică şi a precizat că „omul sfinţeşte locul dacă păstrează legătura cu Dumnezeu Cel Unul Sfânt”.
„Aceste frunze de nuc sau de tei înseamnă şi o sfinţire a naturii, o binecuvântare a Duhului Sfânt pentru toată natura, pentru toată creaţia, de aceea noi, prin rugăciunile noastre, sfinţim locul acolo unde ne aflăm”.
„Omul sfinţeşte locul dacă păstrează legătura cu Dumnezeu Cel Unul Sfânt. Ziua aceasta mare a Rusaliilor, care era o sărbătoare a rozelor, a trandafirilor la romani, înseamnă pentru noi şi o binecuvântare a Duhului Sfânt pentru toată viaţa omului, pentru toată munca lui, pentru toată natura înconjurătoare pe care trebuie să o preţuim mai mult ca fiind darul lui Dumnezeu pentru noi”.
Noi ortodocşii nu îl închidem pe Dumnezeu în biserică
În omilia rostită la Mănăstirea Cernica, Părintele Patriarh a explicat că această tradiţie a binecuvântării roadelor pământului de Rusalii se întâlneşte cu precădere în unele zone ale ţării, mai ales în Transilvania, şi arată că nu „îl închidem pe Dumnezeu în biserică”.
„Când este secetă mare, când există furtuni, grindină, vedem cât de mult depindem de vremuri paşnice sau de ploaie la bună vreme. De aceea, trebuie să ne rugăm ca Dumnezeu să sfinţească sufletele, trupurile noastre, dar şi holdele şi ţarinele. În unele părţi din ţară, mai ales în Transilvania se binecuvântează spicele de grâu în această zi sau diferite culturi. Se ieşea în câmp, se citeau rugăciuni pentru înmulţirea roadelor pământului”.
„Toate acestea ne arată că noi ortodocşii nu închidem pe Dumnezeu în biserică, ci simţim prezenţa lui pretutindeni, în Biserică în primul rând, dar şi acolo unde noi ne rugăm şi muncim cu gândul la Dumnezeu, îi mulţumim pentru că existăm, îi mulţumim pentru sănătate, pentru viaţă şi pentru toată darea cea bună spre slava Preasfintei Treimi”.
Duhul Sfânt este foc curăţitor
Patriarhul României a amintit despre rolul curățitor al Duhului Sfânt care produce schimbare din interiorul omului și care „dorește ca fiecăre om să ia chipul lui Hristos”.
„Duhul Sfânt când vine în omul păcătos, dar care crede în Hristos, începe să-l curățească de păcat și trezește în om sentimentul pocăinței, al regretului într-o viață trăită departe de Dumnezeu și împotriva voii lui Dumnezeu”.
Este foc curățitor care arde zgura păcatului și care face dintr-un om egoist și rigid un om milostiv și blând.
„Duhul Sfânt aduce și lumină”, a subliniat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române menţionând că „El este luminător și încălzitor”.
„Duhul Sfânt luminează mintea omului ca să înțeleagă Sfintele Scripturi ca fiind scrisori ale iubirii lui Dumnezeu adresate oamenilor pentru mântuirea lor. El luminează mintea omului, izbăvește din întunericul păcatelor și încălzește inima omului”.
În acest context, Patriarhul Daniel a precizat că rugăciunea este esenţială în venirea Duhului Sfânt în interiorul nostru.
„Când noi ne rugăm rapid, mecanic, rapid, superficial, este semnul că nu am cerut suficient ca Duhul Sfânt să vină în noi. Când însă, omul dorește cu multă bucurie să se roage și când inima sa se încălzește de iubire față de Dumnezeu și față de sfinții lui, acesta este semnul că Duhul Sfânt locuiește în sufletul omului”.
La final, Patriarhul i-a mulţumit Episcopului vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul pentru oficierea Sfintei Liturghii şi a oferit pentru biblioteca Mănăstirii Cernica mai multe cărţi apărute recent la Editurile Patriarhiei Române şi tămâie naturală din Oman.
Părintele protosinghel Vasile Pîrjol, stareţul Mănăstirii Cernica, i-a dăruit Patriarhului Daniel o icoană reprezentând pe Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, iar Părintelui Varlaam Ploieşteanul o icoană cu chipul Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica.
Mai multe imagini în Galeria Foto
Foto credit: Mircea Florescu/Basilica.ro
