Constantinopolul medieval s-a transformat în marea metropolă turcă Istanbul din vremea noastră, dar jertfa martirică a Sfinților Brâncoveni nu poate fi uitată și, ca român din neam de Brâncovean, am căutat locul de unde sufletele înaintașilor noștri s-au ridicat la ceruri. La identificarea pe care am încercat-o, am ținut cont de hărțile vechi ale cetății, care prezintă pavilionul Yalî Köșkü aflat în afara zidurilor lângă mare și am avut în vedere transformările din ultimii două sute de ani, cu gara care s-a construit și noul terasament adăugat la vechiul tărâm al mării.
În ziua de 26 august după calendarul vechi și după calendarul îndreptat 15 august 1714, golgota neamului nostru românesc a fost acolo, pe malul mării, unde golful Cornul de Aur se unește cu Bosforul. Acum trei sute de ani, Domnitorul, cei patru fii și cu Ianache Văcărescu au fost descoperiți și întrebați în prezența muftiului dacă renunță la credința creștină și vor să devină musulmani. Sultanul acordase muftiului posibilitatea de a solicita grațierea dacă treceau la islam. La rugămintea muftiului, sultanul cedase la această posibilitate de grațiere, deoarece era dominat de gândul la averile domnitorului, iar prin trecerea la islam, spera împroprierea averilor brâncovenești. Domnitorul nu s-a dezis de Dumnezeu și de viața veșnică alături de Mântuitorul Iisus Hristos. Mărturisirea de credință a Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu către fiii săi este un testament al adevăratei demnități și credințe a românului creștin ortodox. Sfinții Brâncoveni au primit moarte martirică, intrând în ceata sfinților mucenici.
Mai multe detalii în „Ziarul Lumina”.
