Înțelepciune pentru conviețuire

Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul celei de a 25-a Adunări Internaționale pentru Pace, cu tema „Chemați la conviețuire” (Bound to Live Together), München (Germania), 11 – 13 septembrie 2011 pe care îl redăm în cele ce urmează și în limba germană:

A 25-a Întâlnire Internațională pentru Pace, organizată de Comunitatea San’Egidio din Roma, are loc la München, în inima economică a Germaniei, acum la împlinirea a 10 ani după evenimentele tragice din 11 septembrie 2001 de la New York și Washington (SUA). Tema întâlnirii prezente este „Destinați la conviețuire” (Bound to Live Together). Prin însăși formularea temei acestei întâlniri, Comunitatea San’Egidio, cunoscută în toată lumea ca fiind promotoare a păcii, reconcilierii și cooperării între religii și popoare, ne cheamă să afirmăm împreună că starea normală a relațiilor dintre popoare și religii trebuie să fie: conviețuirea pașnică, nu conflictele violente, respectul reciproc, nu disprețul reciproc, cultivarea identității etnice și religioase proprii, împreună cu cei diferiți de noi, nu împotriva lor. Această atitudine sănătoasă în relațiile interetnice și interreligioase nu este însă o simplă opțiune, ci ea devine astăzi un imperativ sau o atitudine vitală. De ce? Pentru că relațiile inernaționale au ajuns la un moment critic, la un punct de răscruce (turning point), care poate fi înțeles ca: interdependență globală.

Mai precis, aceasta înseamnă că viața fiecărui popor este influențată, în bine sau rău, de starea de stabilitate sau de starea de criză a celorlalte popoare. Comunicarea rapidă electronică, transferul de tehnologie, de capital și de forță de muncă dintr-o parte în alta a planetei noastre, au grăbit fenomenul interdependenței globale, pe care unii îl consideră a fi un progres în obținerea de profit, iar alții îl percep ca fiind o amenințare pentru identitatea culturală și pentru stabilitatea economiei lor naționale.

Prin urmare, criza financiară și economică actuală poate constitui un nou izvor de conflicte sociale, interetnice, interreligioase și internaționale sau, dacă este abordată cu responsabilitate maximă, ea poate fi un moment favorabil pentru a promova înțelepciunea conviețuirii pașnice prin noi forme de comunicare și cooperare în a păstra și cultiva darul sfânt al vieții umane pe planeta noastră (Terra). Aceasta implică însă și o formare spirituală sau un nou tip de educație, adică o cultură a conviețuirii, care poate fi exprimată chiar prin cuvintele „Bound to Live Together”(Destinați la conviețuire). Nevoia de a dezvolta o cultură a conviețuirii este motivată mai ales de pluralismul etnic, religios, cultural și politic actual al fiecărui stat, ca urmare a migrației rapide a oamenilor dintr-o parte în alta a planetei noastre.

În același timp, în interiorul fiecărui stat și în relațiile dintre state, criza economică actuală cheamă la echilibru, coresponsabilitate și cooperare privind relațiile dintre factorul economic și factorul politic. Mai precis sunt necesare relații noi între piețele de capital și guvernele politice, astfel încât libertatea să fie corelată cu responsabilitatea, interesul individual să fie corelat cu viața socială, interesul național să fie corelat cu interesul global. Dacă ieri eșecul economic al sistemului comunist din Europa a fost cauzat mai ales de situația în care factorul economic a fost totalmente subordonat puterii politice a partidului unic, astăzi criza capitalismului liberal excesiv este rezultatul unui fenomen contrar, și anume, influența excesivă a factorilor economici asupra puterii politice, întrucât factorii economici consideră că piața de capital se poate autoregla fără intervenția statului.

Prin urmare, situația de astăzi ne arată că în acest domeniu este nevoie de relații noi de coresponsabilitate, reciproc acceptate, pentru a depăși criza financiară și economică actuală și eventual a evita alte crize. Totodată, învățăm din criza financiară și economică actuală că nu mai poate fi ignorat factorul etic în economie și în politică. De exemplu, criza actuală are la bază un deficit etic sau moral legat de acumularea excesivă de capital sau de credit de către oameni care n-au prevăzut în mod responsabil consecințele dramatice ale unui credit excesiv. În consecință, impactul negativ al crizei financiare și economice actuale este devastator pentru viața a milioane de oameni care devin victime ale șomajului, ale diminuării salariilor, ale întreruperii proiectelor începute și victime ale sărăciei. Cine răspunde moral, juridic sau politic de toate aceste consecințe devastatoare provocate de criza capitalismului liberal excesiv care nu se mai poate autoregla? Greu de spus! Oricum, trebuie găsite împreună soluții concrete la nivel național și internațional pentru a depăși criza și pentru a evita conflicte majore și a conviețui în pace.

Noi, conducătorii comunităților religioase, avem, prin însăși vocația noastră, misiunea de-a prezenta societății în care trăim necesitatea promovării unei responsabilități morale pentru modul în care se construiește relația vitală între interesul personal și viața socială, între activitatea economică și puterea politică în societate, între libertatea individuală sau de grup și solidaritatea națională sau internațională, pentru a apăra și promova demnitatea persoanei umane în orice situație s-ar afla aceasta. De ce? Pentru că persoana umană, creată după chipul lui Dumnezeu – Creatorul universului, are o valoare unică și infinită și este mult mai de preț decât toate bunurile materiale din lumea aceasta.

Cuvântul criză înseamnă în limba greacă o judecată asupra unei situații confuze sau anormale. În acest sens, criza actuală cheamă la o schimbare a modului de gândire și de acțiune al comunităților umane afectate de ea. În contextul crizei financiare și economice actuale, factorii decizionali la nivel local, național și internațional sunt determinați de situația dificilă prezentă să intensifice coresponsabilitatea etică și cooperarea practică pentru a găsi soluții concrete de ieșire din criză. Comunitățile religioase sunt, de asemenea, chemate să coopereze în acest sens, prin rugăciune, predică și acțiune socială caritabilă.

Mulți oamenii care se află în dificultate, ca urmare a crizei economice actuale, caută în comunitatea religioasă o sursă de speranță și de încurajare. Prin urmare, în multe țări, comunitățile religioase cheamă deja pe credincioșii lor la acțiuni de solidaritate cu oamenii care suferă ca urmare a crizei actuale, organizând programe sociale pentru șomeri, bolnavi, copii, bătrâni, imigranți etc., protejând astfel demnitatea persoanelor umane aflate în dificultate.

În România, de pildă, Bisericile acționează în această direcție mai ales prin instituțiile lor de asistență socială și prin donații din partea credincioșilor, pentru că în vreme de criză faptele concrete ale creștinilor au prioritate față de cuvinte!

În concluzie, tema întâlnirii noastre: Destinați la conviețuire ne îndeamnă să lucrăm împreună pentru viața persoanelor umane aflate în dificultate, devenind astfel mâinile iubirii lui Dumnezeu, care aduc speranță, curaj și bucurie acolo unde acestea lipsesc.

În acest fel, putem avea speranța că dacă din situații sociale dificile se poate ieși numai prin eforturile comune ale societății, din criza economică actuală se poate ieși numai prin solidaritate națională și internațională.

†DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

*****

Weisheit fürs Zusammenleben

Ansprache Seiner Seligkeit DANIEL, Patriarch der Rumänisch-Orthodoxen Kirche, gehalten am 25. Weltfriedenstreffen mit dem Thema „Zusammenleben – Unsere Bestimmung”, München (Deutschland), 11. – 13. September 2011:

Das 25. Weltfriedenstreffen, das von der aus Rom stammenden Sant′ Egidio Gemeinschaft organisiert wird, findet jetzt, beim Vergehen von 10 Jahren nach den tragischen Ereignissen von 11. September 2001 aus New York und Washington (USA), in München, das wirtschaftliche Herz Deutschlands, statt. Das Thema des gegenwärtigen Treffens lautet „Zusammenleben – Unsere Bestimmung” (Bound to Live Together). Selbst durch die Formulierung des Themas dieses Treffens, ruft uns die Sant′ Egidio Gemeinschaft, die weltweit als eine Stifterin des Friedens, der Versöhnung und der Zusammenarbeit zwischen Religionen und Völker ist, dazu auf gemeinsam auszusprechen, dass der gewöhnliche Zustand der Beziehungen zwischen den Völkern und Religionen folgender sein soll: friedliches Zusammenleben und nicht heftige Auseinandersetzungen, gegenseitige Achtung und nicht gegenseitige Verachtung, Förderung der eigenen ethnischen und religiösen Identität, gemeinsam und nicht gegen diejenigen, die anders sind als wir. Diese gesunde Haltung in den interethnischen und interreligiösen Beziehungen ist nicht eine einfache Option, sondern sie wird heute ein Imperativ oder eine lebenswichtige Haltung. Warum? Weil die internationalen Beziehungen in einem kritischen Moment gelangt sind und einen Wendepunkt (turning point) erreicht haben, der als globale Interdependenz verstanden werden kann.

Das bedeutet genauer, dass das Leben jedes Volkes von dem Stabilitätzustand oder von dem Krisenzustand anderer Völker, in positiver oder negativer Hinsicht, beeinflusst ist. Die blitzschnelle elektronische Kommunikation, der Technologie-, Kapital-, und Arbeitskräftetransfer von der einen Seite unseres Planeten zur anderen, haben das Phänomen von globaler Interdependenz, das von einigen, als ein Fortschritt um Profit zu gewinnen, angesehen wird, während andere es als eine Bedrohung für die kulturelle Identität und für die wirtschaftliche Stabilität ihrer nationalen Wirtschaft wahrnehmen, beschleunigt.

Infolgedessen, die aktuelle finanzielle und wirtschaftliche Krise kann eine neue Quelle von sozialen, interethnischen, interreligiösen und internationalen Konflikten werden, oder, wenn sie mit maximaller Verantwortung wahrgenommen wird, kann sie einen günstigen Zeitpunkt sein, um die Weisheit des friedlichen Zusammenlebens durch neue Formen der Kommunikation- und der Zusammenarbeit zu fördern, so dass die heilige Gabe des Menschenlebens auf unserem Planeten behalten und kultiviert wird. Das beinhaltet aber auch eine spirituelle Ausbildung oder eine neue Form von Erziehung, nämlich eine Kultur des Zusammenlebens, die deutlich durch das Thema des Friedenskonferenz „Zusammenleben – Unsere Bestimmung” („Bound to Live Together”) selbst ausgedrückt wird. Die Notwendigkeit eine Kultur des Zusammenlebens zu entwickeln, ist vor allem von dem aktuellen ethnischen, religiösen, kulturellen und politischen Pluralismus jedes Staates motiviert, als eine Folgerung der schnellen Migration der Menschen von einer Seite des Planeten zur anderen.

Gleichzeitig, innerhalb jedes Staates und in den Beziehungen zwischen den Staaten, verlangt die aktuelle wirtschaftliche Krise Gleichgewicht, Mitverantwortung, Zusammenarbeit was die Beziehungen zwischen den wirtschaftlichen und politischen Faktoren angeht. Genauer, braucht man neue Beziehungen zwischen den Kapitalmärkten und den politischen Regierungen, so dass die Freiheit mit der Verantwortung, das individuelle Interesse mit dem gesellschaftlichen Leben und das nationale Interesse mit dem globalen Interesse zusammenwirken soll. Wenn gestern der wirtschaftliche Ausfall des kommunistischen Systems von Osteuropa besonders von der völligen Abhängigkeit der Eine-Partei-Politik verursacht worden ist, ist heutzutage die Krise des maßlosen liberalen Kapitalismus das Ergebnis eines gegensätzlichen Phänomens, nämlich der übermäßige Einfluss von wirtschaftlichen Faktoren über die politische Macht, so dass die wirtschaftlichen Faktoren meinen, dass der Kapitalmarkt von selbst und ohne Intervention des Staates geregelt werden kann.

Demzufolge, zeigt uns die heutige Situation, dass man in diesem Bereich neue Beziehungen von Mitverantwortung, die gegenseitig akzeptiert sind, braucht, um die aktuelle finanzielle und wirtschaftliche Krise zu überwinden, aber auch neue Krisen zu vermeiden. Gleichzeitig lernen wir von der aktuellen finanziellen und wirtschaftlichen Krise, dass der ethische Faktor in der Politik und in der Wirtschaft nicht mehr ignoriert werden kann. Zum Beispiel, an der Basis der aktuellen Krise liegt ein ethisches oder moralisches Defizit, das in direkter Verbindung mit der exzessiven Akkumulation des Kapitals oder Kredits von Menschen betrifft, die nicht verantwortungsvoll, die dramatischen Folgen einen exzessiven Kredits, vorsehen konnten. Entsprechend, ist der negativen Einfluss der aktuellen finanziellen und wirtschaftlichen Krise verheerend für das Leben von Millionen von Menschen, die Opfer der Arbeitslosigkeit, Lohnkürzungen, Aufhebung der angefangene Projekte und des Armut werden. Wer ist moralisch, rechtlich oder politisch verantwortlich für all diese katastrophalen Folgen, die von der Krise des exzessiven liberalen Kapitalismus verursacht worden sind, die aber selbst nicht mehr geregelt werden können? Es ist schwer zu sagen! Auf jeden Fall, man muss zusammen konkrete Lösungen auf nationaler und internationaler Ebene finden, um die Krise zu überwinden und große Konflikte zu vermeiden und in Frieden zu leben.

Wir, die Leiter der religiösen Gemeinschaften, haben durch unsere Anlage selbst die Mission, unserer Gesellschaft die Notwendigkeit der Förderung einer moralischen Verantwortung für die Art und Weise wie die wesentliche Beziehung zwischen persönlichem Interesse und gesellschaftlichem Leben, zwischen wirtschaftlicher Tätigkeit und politischer Kraft in der Gesellschaft, zwischen Individueller- oder Gruppenfreiheit und nationaler und internationaler Solidarität gebaut wird, um die Würde der menschlichen Person zu schützen und zu fördern, unabhängig der Situation in der sie befinden, darzustellen. Warum? Weil die menschliche Person, geschaffen nach Gottes Bild – Schöpfer des Universums, einen einzigartigen und unendlichen Wert hat, die wertvoller als alle materiellen Güter dieser Welt ist.

Dar Wort „Krise” bedeutet auf Griechisch eine Schätzung über eine Situation, die nicht normal und verwirrt ist. In diesem Sinne, die aktuelle Krise verlangt eine Veränderung des Denkens und Handlung der menschlichen Gemeinschaften, die von der Krise betroffen wurden. Im Kontext der aktuellen finanziellen und wirtschaftlichen Krise, die Entscheidungsfaktoren auf lokalen, nationalen und internationalen Ebene sind von der gegenwärtigen schwierigen Lage bestimmt, ihre ethische Mitverantwortung und praktische Zusammenarbeit zu intensivieren, um konkrete Lösungen für die Ãœberwindung der Krise zu finden. Die religiösen Gesellschaften sind auch in diesem Sinn aufgerufen, durch Gebet, Predigt und soziale wohltätige Handlung zusammen zu arbeiten.

Viele Menschen, die sich wegen der aktuellen wirtschaftlichen Krise in einer schwierigen Lage befinden, suchen in den religiösen Gemeinschaften eine Quelle der Hoffnung und der Ermutigung. Dem folgend, in vielen Länder, rufen schon die religiöse Gemeinschaften ihre Gläubigen für Taten der Solidarität mit den Menschen, die wegen der gegenwärtigen Krise leiden, auf, und organisieren soziale Programme für Arbeitslosen, Kranke, Kinder, ältere Menschen, Migranten usw. Auf diese Weise schützen sie die Würde der menschlichen Personen, die in Schwierigkeiten sich befinden.

In Rumänien, zum Beispiel, handeln die Kirchen in dieser Richtung vor allem durch ihre diakonischen Institutionen und durch die Spenden von Gläubigen, weil in Zeiten der Krise, die konkrete Taten Vorrang gegenüber den Wörter haben!

Als Schlussfolgerung drängt uns das Thema unseres Treffens, Zusammenleben – Unsere Bestimmung, dazu auf zusammen für die menschliche Personen, die in Schwierigkeiten sich befinden, zu arbeiten, und auf diese Weise Hände der Liebe Gottes zu werden, die Hoffnung, Mut, und Freude, dorthin bringen, wo dieses fehlt.

Auf diese Weise, können wir die Hoffnung haben, dass, wenn aus schwierigen sozialen Lagen nur über gemeinsame Bemühungen der Gesellschaft herauszukommen möglich ist, dann sind wir auch überzeugt, dass aus der gegenwärtigen wirtschaftlichen Krise nur durch nationale und internationale Solidarität herauszukommen ist.

†DANIEL

Patriarch der Rumänisch-Orthodoxen Kirche

Comentarii Facebook


Știri recente