Întâlnire duhovnicească în orașul Paliei

La ceas de seară, în 14 martie, Parohia Ortodoxă „Sfântul Nicolae” din Orăștie a chemat, întâmpinat și primit cu deosebită căldură duhovnicească pe toți credincioșii doritori de merinde pentru suflet. Biserica a fost aproape neîncăpătoare pentru numărul mare de elevi, tineri, părinți și bunici veniți la întâlnirea duhovnicească să-l cunoască și să-i asculte cuvintele Părintelui Paisie de la Mănăstirea Afteia, informează episcopiadevei.ro. Tema care urma să fie abordată: Importanța gândurilor în viața duhovnicească.

Cuvintele sale de început ne-au reamintit faptul că postul este calea de redobândire de către om a stării sale originare, adamice. A acelei stări când gândurile, voința, sentimentele, toate puterile ființei omenești erau întru Dumnezeu, curate și nealterate în vreun fel. De aceea în acea stare bine-i era omului.

În cuvântul său Părintele a amintit felurile gândurilor cu care omul poate intra în contact. Gândurile bune sunt de la Dumnezeu și de la îngerii Săi, iar gândurile rele sau aparent bune, dar înșelătoare ne sunt aduse de către potrivnicii diavoli. Despre felul cum putem să discernem care sunt gândurile de la Dumnezeu, Părintele a amintit cuvintele de la Galateni 5, 22-23: „Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credința, blândețea, înfrânarea, curăția…” Gândul venit de la Dumnezeu ne aduce în suflet stările enumerate mai sus, ca mângâieri ale Duhului Sfânt.

S-au enumerat felurile ispitelor, după învățătura Sfinților Părinți. Acestea sunt cele cu care a fost ispitit și Mântuitorul Hristos de către diavol în pustia Carantaniei. Fiind Dumnezeu, Mântuitorul le-a biruit. Există tot atâtea feluri de ispite câte feluri de păcate există. S-a mai amintit că gândurile ispititoare pot veni din două surse: ca să ne ducă la păcat, dar pot veni și ca o consecință a păcatului.

Părintele Paisie a enumerat etapele ajungerii de la gândul-ispită la păcat. Pot fi două atitudini față de ispită, după tăria și străduințele noastre ascetice. Prima este intrarea gândurilor sau semănarea lor, iar a doua este reaua lor folosire sau învoirea cu ele. Intrarea gândurilor sau ispita nu este de osândit sau, cum spune Sfântul Marcu Ascetul, ,,momeala nu este păcat, nici dreptate, ci dovada libertății voii”. Însă învoirea cu ea este slăbire și cădere. De aici rezultă două atitudini: cel care are puterea de a lupta și a birui aceste ispite, să le lase să intre, pentru ca aflându-le pe terenul său, să le pricinuiască o înfrângere grea, însă cel slab, care nu are această putere, să le taie, alergând la Dumnezeu. Concluzia Părintelui Paisie a fost aceea că încă de la început trebuie tăiate orice legături cu gândul ispititor. Pentru a birui nu se poate de unul singur, ci doar cu ajutorul lui Dumnezeu. Un instrument de luptă recomandat este rugăciunea:”Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul”.

Dumnezeu este mai aproape de noi decât ne putem închipui, ne cunoaște ispitele și frământările mai bine decât ni le cunoaștem noi înșine; așteaptă doar să-L chemăm. De aceea, chiar dacă am ajuns în starea de cădere sau robie a păcatului, apelul la Sfânta Spovedanie – taină săvârșită de către preot – ne poate ajuta să revenim la libertatea pierdută.

În final, Părintele a mai spus că această luptă împotriva gândurilor este una de durată, ba chiar una care ține întreaga viață. Contează foarte mult și felul cum gestionăm contactul nostru cu sursele cele mai frecvente ale gândurilor: televizorul și internetul.

Comentarii Facebook


Știri recente