Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi din 11 martie 2011, provocat de cutremurul din nord-estul Japoniei, urmat de tsunamiul de mari proporții, a determinat evacuarea spre vestul țării a aproape un milion de locuitori, dar și a altor sute de mii în afara țării. În acest context s-a decis imediat și suspendarea temporară a misiunii parohiei ortodoxe române din Nagoya-Osaka, misiune care a fost reluată de curând.
Parohia ortodoxă română din Nagoya-Osaka, Japonia, este una tânără, ea având doar patru ani. A fost înființată la cererea românilor stabiliți în Țara Soarelui Răsare, care, cuprinși de dorul de acasă, de ceea ce înseamnă credință ortodoxă, cultură și identitate românească, au dorit să aducă lângă ei cumva un colț de Românie. Aflați la început de drum, entuziasmul a fost mare, dar se simte încă nevoia unei mai bune organizări a parohiei și a unei maturizări în ceea ce privește mărturisirea credinței ortodoxe. Încercările nu au întârziat să apară, astfel, atât distrugerea reactoarelor nucleare de la Fukushima, în martie 2011, cât și pericolul iminent al scurgerii de radiații nucleare, care au depășit nivelul admis de peste 500 de ori, au întrerupt timp de un an și jumătate misiunea preotului parohiei ortodoxe române din vestul Japoniei. Până la acel moment, Parohia ortodoxă română ‘Învierea Domnului’ și-a desfășurat activitatea publică, în special în cadrul Centrului Internațional Nagoya, până acum neputând fi construite lăcașuri de cult. ‘Ortodoxia este cumva o noutate în societatea japoneză, deoarece nu are o existență mai mare de 150 de ani, credința ortodoxă fiind propovăduită în Japonia de către preotul misionar rus, devenit apoi arhiereu, Nicolae Kassatkin, Luminătorul Japoniei, anul acesta împlinindu-se 100 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. În prezent, Ortodoxia nu este afișată triumfal, deoarece creștinismul este puțin peste 1% în societatea niponă, iar creștinii ortodocși sunt în jur de 10.000 în toată țara, dintre care aproape trei mii ar fi români. Situația este cumva atât smerită, cât și demnă. Trebuie să cauți pe fiecare suflet în parte pe o întindere foarte mare, arhipelagul nipon având aproximativ 3.000 de km de la est la vest, iar zona misionară este de cel puțin 1.500 de km, deoarece aici mai păstorește și compatriotul nostru, părintele Alexandru Nicodim, reprezentantul Patriarhiei Române la Tokyo. Ca orice parohie, ne confruntăm cu aspectele naturale de misiune, de pastorație, parohia noastră fiind relativ cosmopolită datorită căsătoriilor mixte. Activitățile noastre au întotdeauna în centrul lor oficierea Sfintelor Taine, Sfânta Liturghie fiind vitală pentru orice comunitate. De asemenea, Sfintele Taine ale Botezului și Cununiei le oficiem destul de des pentru că parohia este la prima generație în Japonia, majoritatea românilor fiind sosiți în această țară după 1990’, a precizat pentru Ziarul Lumina pr. dr. Cristian Gheorghiu, parohul Bisericii ‘Învierea Domnului’ din Nagoya-Osaka. Pe lângă misiunea de propovăduire a Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos, această parohie promovează și valorile europene, inclusiv pe cele românești, pentru a arăta identitatea noastră, pentru a explica felul nostru de a trăi, dar nu într-un mod triumfalist, ci unul natural. ‘Ortodoxia este foarte apropiată de firea omului, iar acest lucru îl reliefa și părintele Rafail Noica atunci când spunea: ‘Omului din fire a fi creștin ortodox îi este ușor’. Noi nu suntem asupriți în nici un fel, noi suntem oameni liberi și ne-am găsit libertatea și destinul împlinit în credința ortodoxă și fericiți sunt cei ce învață și păzesc cuvântul lui Dumnezeu. În Țara Soarelui Răsare este cumva diferit pentru că nu avem privilegiul majorității, suntem întru totul minoritari, dar cine va fi împotriva mea, când Domnul este cu mine? Piedicile sunt așa cum le are orice creștin ortodox care se confruntă cu efectul secularizării în toată lumea, cu lipsa educației sacrului, inclusiv la noi, la români, unde suntem într-o țară majoritară ortodoxă. În Japonia nu mi se pare mai greu decât în alte părți, dar, în particular, aspectele materialismului și ale superdezvoltării infrastructurii fac cumva să minimalizeze legătura cu sacrul din cauza faptului că locuitorii indigeni, prin principiile morale și etica muncii, ar putea obiecta că nu au nevoie sau nu au de ce să ceară ceva nimănui, deci s-ar afla într-o oarecare autosuficiență. Din punctul meu de vedere, lucrul acesta îl consider, fără să exagerez, fals fiindcă se poate ca prin cele văzute viața lor să devină mai comodă, găsindu-se soluții pentru multe probleme trupești, dar cele sufletești rămân în continuare neîmplinite, iar omul rămâne fără credința cea adevărată. În concluzie, problema aceasta poate fi asemănată cu dezbaterile de azi cu privire la radiațiile nucleare ce continuă să fie emise și în aceste momente. Ne întrebăm retoric, pentru faptul că radiațiile nu se văd, aceasta înseamnă că ele nu sunt? Așa cum spune Simbolul de credință, Dumnezeu este al celor văzute și nevăzute, iar dacă Hristos nu este prezent în viața omului, nu știu cât ar putea acesta să fie de împlinit. Cu adevărat, doar când harul lui Dumnezeu se descoperă celor ce-L caută sincer, atunci devine posibil și înțelesul tainic al celor nevăzute’.
Revenirea pe pământ nipon
La începutul lunii octombrie, părintele Cristian Gheorghiu a revenit în arhipelagul nipon, iar de atunci încearcă prin toate mijloacele de comunicare să readune credincioșii Parohiei ‘Învierea Domnului’ din Nagoya-Osaka, pentru a continua misiunea pe care a început-o în urmă cu patru ani. ‘După bucuria reîntâlnirii cu credincioșii și cu preotul celeilalte parohii ortodoxe românești, vom vedea împreună care sunt metodele necesare și eficiente pentru pastorație, pentru ajutorul comunității noastre, ca astfel să fim de folos Ortodoxiei, să menținem legătura cu țara natală, cu lumea ortodoxă, în general, spre a nu fi duhovnicește spulberați’, a mai spus parohul bisericii ortodoxe românești din Nagoya-Osaka. Pr. dr. Cristian Gheorghiu este bucureștean la origine. După absolvirea Institutului Teologic din București, a făcut studii postgraduate în științe ecumenice, masteratul în studii etnice și rasiale, iar apoi doctoratul în sociologie, globalizare, ecumenism și biserici creștine, toate studiile fiind realizate la Trinity College Dublin din cadrul Universității din Dublin, Irlanda. Preoteasa este de origine japoneză, au împreună doi copii, care, alături de mama lor, sunt botezați creștin-ortodox. Părintele Cristian Gheorghiu poate fi contactat la email-ul: [email protected].
