Şi în acest an, cu prilejul sărbătoririi hramului, Mănăstirea Copou din Iaşi a devenit loc de pelerinaj pentru credincioşi din întreg municipiul, veniţi în număr foarte mare să-i cinstească pe Sfinţii Atanasie şi Chiril. Urmând tradiţiei ultimilor ani, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în sobor numeros de preoţi şi diaconi, informează Ziarul Lumina.
Ieri, 18 ianuarie 2015, în ziua când Biserica Ortodoxă Română i-a prăznuit pe Sfinţii Atanasie şi Chiril, Mănăstirea Copou din Iaşi şi-a serbat principalul hram. Sutele de credincioşi prezenţi la sărbătoarea aşezării monahale, veniţi din întreg municipiul, au participat cu evlavie la Sfânta Liturghie oficiată în ctitoria domnitorului Vasile Lupu de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Alături de înaltul ierarh, a slujit şi un numeros sobor de preoţi şi diaconi din care a făcut parte şi arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, arhim. Amfian Ragoşcă, stareţul Mănăstirii Stavnic, protos. Gavriil Alexa, stareţul Mănăstirii Sângeap-Basaraba, protos. Arsenie Hanganu, egumenul Mănăstirii Cetăţuia, ierom. Ambrozie Ghinescu, egumenul Schitului Pocrov. Răspunsurile la strană au fost date de monahiile de la Mănăstirea Copou, însoţite de maica stareţă Maria Magdalena Vrânceanu, iar slujba Sfintei Liturghii a debutat cu citirea rugăciunii arhiereşti de dezlegare.
De ce Dumnezeu s-a făcut Om
În cuvântul de învăţătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Teofan a subliniat care este fundamentul întâlnirii omului cu Dumnezeu: „Sfinţii Atanasie şi Chiril au propovăduit marele adevăr care a definit trecerea creştinismului în viaţa lumii şi sălăşluirea lui pentru veşnicie, anume credinţa că Hristos este Om adevărat şi Dumnezeu adevărat. Pentru această mărturisire a credinţei, Sfinţii Atanasie şi Chiril au luptat întreaga lor viaţă. De ce? Pentru că acesta este fundamentul întâlnirii omului cu Dumnezeu: Hristos- Om adevărat şi Dumnezeu adevărat într-o singură Persoană a venit în lume ca să se împlinească în viaţa creştinilor, care se deschid prin credinţă, îndumnezeirea. Căci pentru aceasta Dumnezeu s-a făcut Om, ca omul să devină îndumnezeit. Nu există un deziderat mai înalt în viaţa şi învăţătura Sfinţilor Părinţi, de la Sfinţii Atanasie şi Chiril şi până la cei din vremuri apropiate, decât apărarea credinţei în Hristos Dumnezeu-Omul şi consecinţa acestei credinţe pentru viaţa omului: «Fiţi sfinţi, căci Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt sfânt»“.
La finalul Sfintei Liturghii, credincioşii care s-au mărturisit, primind dezlegare de la duhovnic, au primit Sfânta Împărtăşanie de la IPS Părinte Mitropolit Teofan, protos. Hrisostom Andrioaia, duhovnicul Mănăstirii Copou, a rostit un scurt cuvânt de mulţumire, iar Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a dăruit pentru biblioteca mănăstirii mai multe cărţi duhovniceşti.
Ctitorie a domnitorului Vasile Lupu
Biserica „Sfinţii Atanasie şi Chiril“ a fost ridicată de domnitorul Vasile Lupu şi de familia sa (doamna Teodosia/Tudosca, fiul Ioan, fiicele Maria şi Ruxandra) în 1638, pe una din moşiile lui. Pisania care atestă acest lucru se află deasupra uşii de intrare în pronaos. Ctitorul a înzestrat-o cu toate cele necesare şi a închinat-o apoi Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“, cu tot cu moşia din jur. În anii următori, biserica a fost în repetate rânduri distrusă şi apoi iar reparată. La 1702 a fost refăcută şi înfrumuseţată de Constantin Duca Vodă, aşa cum precizeză şi inscripţia montată pe peretele sudic al bisericii. În 1809 a fost refăcută de Serafim, egumenul Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“. Despre aceste lucrări stă mărturie o altă pisanie, în limba greacă, fixată în peretele nordic al mănăstirii. Cutremurul din 1940 a afectat grav biserica, la fel şi războiul care a urmat. În 1959 s-au făcut din nou reparaţii. Ultima restaurare datează din anii 1983-1986 şi a fost marcată printr-o altă inscripţie, montată în interior, în pronaos. Cu acest prilej s-au pictat pereţii interiori, în tehnică fresco, de către Vasile şi Violeta Carp. A fost metoc al Mănăstirii Caracalu, de la Muntele Athos, de unde provenea şi egumenul Serafim, iar din 1863, când s-a promulgat legea secularizării averilor mănăstireşti, a devenit biserică de mir. Din 2001 a revenit la statutul de mănăstire, de această dată pentru maici, prilej cu care a primit şi cel de-al doilea hram, „Duminica Mironosiţelor“. Astăzi se află în incinta Grădinii Botanice din Copou, înfiinţată în 1960.
În jurul bisericii se află un cimitir, unde au fost înhumaţi intelectuali cunoscuţi ai oraşului şi unii refugiaţi din Basarabia, după 1941, printre care şi Bogdan Sadoveanu, fiul lui Mihail Sadoveanu.
