Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a oficiat joi Sfânta Liturghie la altarul de vară al Mănăstirii „Ștefan Vodă” de la Vad, ctitorie a sfântului voievod moldav. Cu acest prilej, ierarhul a amintit că domnitorul a înființat Mitropolia din Feleac și Episcopia din Vad.
„În ceea ce ne privește pe noi, cei din această Arhiepiscopie, nu uităm să spunem că Sfântul Voievod Ștefan a întemeiat Mitropolia din Feleac și Episcopia din Vad. După Unirea cea Mare, s-a reînființat Eparhia noastră, iar numele pe care i l-a dat Episcopul Nicolae Ivan, reîntemeietorul acesteia, a fost: Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului”, a spus Părintele Mitropolit.
Episcopiile românești la Vad și Feleac și ctitoriile bisericești ale lui Ștefan cel Mare în Transilvania au fost favorizare de alianța acestuia cu Matia Corvin în 1475, prin care voievodul primea proprietăți în Transilvania, la Ciceu și Cetatea de Baltă.
La Vad era mănăstire încă din secolul al XV-lea, care a funcționat ca centru episcopal, de unde vine și denumirea actuală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a reactivat Mănăstirea „Ștefan Vodă” de la Vad în 2011, pentru a administra biserica monument istoric ctitorită de Ștefan cel Mare acolo.
„Sfântul Ștefan cel Mare rămâne un exemplu de credință în Dumnezeu, de dragoste față de Biserică și față de neamul nostru. E nevoie de acest exemplu în vremurile noastre când parcă slăbește dragostea față de neam și țară, față de credință și cele sfinte”, a spus în omilia sa Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.
„Sfântul Ștefan cel Mare a dus 36 de războaie, dintre care 34 le-a câștigat. A construit 44 de mănăstiri și biserici în țară, dar a ajutat și mănăstirile de la Sfântul Munte Athos, în special Mănăstirea Zografu, unde se păstrează steagul cu icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, al Sfântului Ștefan cel Mare”, a adăugat ierarhul.
În Transilvania mai există o biserică ctitorită de Ștefan cel Mare: Biserica din Feleac, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Paraschiva”, construită în jurul anului 1488. Reînființarea Mănăstirii de la Feleac s-a hotărât în 1991, din dorința enoriașilor și la cererea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, păstorită atunci de Arhiepiscopul Teofil Herineanu.
Prezența lui Ștefan cel Mare în Transilvania era bine văzută în epocă. Sașii brașoveni îl chemau pe domnul Moldovei la 26 aprilie 1478 „cu mare dor și dragoste… să facă bunătatea să se apropie de această țară”, ca să o apere de pericolul otoman.
Foto: Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului / Darius Echim
