Joi seară, 4 aprilie 2013, în Sala „Dr. Iustin Moisescu” a Centrului eparhial Iași a avut loc cea de-a doua întâlnire desfășurată sub genericul „Serile Doxologia”. Tema propusă – legăturile și divergențele dintre Teologie și Filosofie – a atras un public specializat: profesori și studenți din centrul universitar ieșean, teologi, preoți și pasionați ai celor două domenii.
A doua întâlnire cultural-duhovnicească organizată de Mitropolia Moldovei și Bucovinei sub genericul „Serile Doxologia” a abordat o temă ce a iscat îndelungi dezbateri de-a lungul secolelor: „Filosofia și Teologia. Au fost certate? S-au împăcat?”. Moderată de pr. Constantin Sturzu, consilier cultural în cadrul Ahiepiscopiei Iașilor, întâlnirea i-a avut ca invitați pe prof. univ. Ștefan Afloroaei și pe lect. univ. George Bondor, de la Facultatea de Filosofie, precum și pe pr. prof. univ. Gheorghe Popa și asist. univ. Sorin Mihalache, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „D. Stăniloae” din Iași. În debutul întâlnirii, atât invitații, cât și publicul prezent în sală au putut urmări câteva secvențe cu cei doi mari gânditori ai culturii române: Emil Cioran, „scepticul absolut”, așa cum l-au numit criticii, și Petre Țuțea, „filosoful creștin”, într-un „dialog” mijlocit de camera de filmat. De altfel, de aici, de la diferențele pe care și-au construit cei doi sistemul de gândire, unul îndoindu-se profund de existența lui Dumnezeu (Cioran), celălalt considerând că „fără Dumnezeu nu poți cunoaște sensul existenței umane și universale” (Țuțea), a pornit și provocarea de a discuta pe marginea temei propuse. Odată deschisă dezbaterea, cei patru invitați au vorbit despre legăturile și diferențele dintre cele două discipline, încercând să argumenteze, totodată, modul în care Filosofia și Teologia se potențează una pe cealaltă în planul vieții. De asemenea, un punct important al dezbaterii a fost generat de modul în care poate fi interpretat conceptul de „filosofie creștină”, concept de la care au plecat și alte întrebări: Există cu adevărat filosofi creștini? Nu este oximoronic conceptul în sensul său profund? „Cred că este posibilă filosofia creștină, dar înțelegând prin termenul «filosofie» unul ceva mai relaxat. Se poate vorbi de filosofie creștină în măsura în care filosofia nu se vrea a fi un exercițiu foarte strict. Dacă filosofia nu are disponibilitatea de a asuma un adevăr revelat, ea nu poate fi filosofie creștină. Dar există și filosofi care se deschid adevărului revelat, se deschid unui eveniment care duce dincolo de înțelegerea și de limbajul nostru, așa cum este evenimentul întrupării Fiului lui Dumnezeu”, a explicat prof. univ. dr. Ștefan Afloroaei.
La sfârșitul dezbaterii, cei prezenți în sală au putut adresa întrebări invitaților, autorul primei întrebări fiind răsplătit cu volumul „Dialoguri între Teologie și Filosofie”, apărut în 2008 la Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
Filosofia și Teologia, „esențiale conștiinței omului european”
Potrivit prof. Ștefan Afloroaei, în conștiința unui european Filosofia și Teologia sunt structurale, sunt substanțiale, sunt „o fatalitate, în sensul bun” al cuvântului. Asta însemnând că cele două nu se pot exclude una pe cealaltă, chiar dacă, în multe situații, relația dintre acestea devine „tensionată”.
Lect. univ. George Bondor a punctat câteva lucruri legate de rolul ontologic al filosofiei, aceasta fiind desemnată la un moment dat ca fiind cea care ar fi certificat obiectul de studiu al celorlalte științe, în calitatea sa de știință superioară. „Excepția notabilă o reprezintă teologia și de aici o întreagă dispută. Unii au considerat că filosofia poate să certifice și obiectul de studiu al teologiei, pentru că orice cercetare referitoare la ființa divină ar trebui să pornească înainte de toate de la ceea ce înseamnă «a fi» în genere”.
Pornind de la etimologia celor două noțiuni – filosofie și teologie – prof. univ. Gheorghe Popa a vorbit despre conflictul dintre cele două de-a lungul istoriei, despre lucrurile care le-au separat, evidențiind însă faptul că „apologeții creștini apreciau foarte mult gândirea filosofică și considerau că filosofia clasică a pregătit pe calea acțiunii modul de a gândi al omului antic pentru primirea tainei întrupării Fiului lui Dumnezeu”.
Asist. univ. Sorin Mihalache a subliniat că relația dintre Teologie și Filosofie trebuie pusă în legătură cu viața, după cum aflăm din Ziarul Lumina: „E absolut copleșitor curajul primilor apologeți creștini de a recunoaște în gândirea filosofică ceva relevant pentru Teologie. Îndemnul meu este să citim foarte multă filosofie, mai ales filosofia legată de viață, pentru că ea ne pregătește gândirea cu foarte multă nuanță și ne ajută să înțelegem bogăția de sensuri ale adevărurilor de credință”.
