Fântâna Albă, 82 de ani de la masacru: Între 3000 și 5000 de nord-bucovineni uciși de sovietici ca să nu treacă granița

Ziua de 1 aprilie 1941 este o filă neagră în istoria Bucovinei de Nord, care la acea dată tocmai fusese ocupată de Armata Sovietică. Ocupanții au adus cu ei și ateismul comunist, a cărui consecință directă a fost disprețul total față de viața umană.

Astfel a fost posibil masacrul de la Varnița (Fântâna Albă), când între 3000 și 5000 de nord-bucovineni au fost secerați cu mitralierele în timp ce se îndreptau spre patria mamă, ca să scape doar cu cămașa de pe ei de tăvălugul ateismului stalinist.

Trecutul

Acest moment de istorie a fost denumit și „Katyn-ul românesc”, fiind însă mai puțin cunoscut decât masacrul similar din pădurea poloneză Katyn.

Au murit familii întregi, inclusiv femei cu copii mici în brațe, doar pentru că voiau să se reunească cu frații lor din țară și să-și trăiască credința în deplină libertate a conștiinței.

Românii anunțaseră autoritățile de intenția lor, iar tăcerea acestora și zvonurile care se răspândeau i-au încurajat să își pună în aplicare planul.

În masacru au pierit nord-bucovineni din 16 sate: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnișoara Veche, Crăsnișoara Nouă, Bănila Moldovenească, Davideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești. Imediat după a fost declanșată prigoana și deportările în regiune.

Prezentul

În prezent, localitatea Fântâna Albă se află pe teritoriul Ucrainei.

În 1 aprilie 2011, la împlinirea a 70 de ani de la tragicul eveniment de la Fântâna Albă, a avut loc ceremonia de sfințire a unei troiței închinate memoriei victimelor, în incinta Mănăstirii Putna.

Tot în 2011, Parlamentul României a instituit Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

În 2 iulie 2018, cu prilejul manifestărilor dedicate sărbătorii Sfântului Domnitor Ștefan cel Mare, la Mănăstirea Putna a fost inaugurat Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”.

De asemenea, Mănăstirea Putna a pus la dispoziție gratuit versiunea electronică integrală a volumelor din colecția Destin bucovinean, dedicate suferinței românilor sub ocupație sovietică:

La o pomenire oficiată la locul masacrului în 2016, Arhimandritul Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, a spus: „Pădurea freamătă, parcă geme. Și, anul acesta văzând că iar a început freamătul, am zis: «Poate că cei care și-au vărsat sângele aici vor ceva mai mult». Poate vor o biserică. Poate vor să-i căutăm. Sunt gropi comune care nu s-au descoperit. Poate că ne cer lucrul acesta și noi nu înțelegem duhovnicescul lor mesaj”.

Glasul martorilor

„În mulțime pășeau încet bătrâni cu plete albe și trăistuțe din țigaie roșie, oameni de vârstă mijlocie, fete cu cozi pe spate, femei cu copii în brațe și foarte mulți tineri. Unele femei își alăptau pruncii din mers. Parcă toată Bucovina subjugată ieșise la drumul ce avea să devină al patimilor… Iadul cel mai înfiorător clocotea în poiana jalei. Sângele curgea șuvoaie, încât a umplut întreaga poiană de la Varnița, iar răcnetele celor care scăpaseră cu viață, gemetele înăbușite ale muribunzilor se auzeau până hăt, departe… Vântul mi-a adus un bocet abia șoptit. Am pornit după el. Într-un pâlc de brazi, câteva femei se tânguiau deasupra unei mame care-și dădea ultima suflare. Muribunda strângea la pieptul sângerând un băiețel de vreo doi anișori. Parcă o văd și acum cu niște ochi mari și tulburi, în care licăreau lacrimile pierzaniei. Părul bogat îi acoperea umerii. O șuviță de sânge curgea domol peste bundița împodobită cu blăniță de dihor. O femeie a smuls copilașul din brațele mamei care și-a dat sufletul. Apoi, toate au dispărut fără de urmă. Călăii bolșevici au săpat gropi în poiană și i-au aruncat pe toți grămadă. Apoi, cu un tractor cu lopată, au dat lut peste ei. Din aceste gropi s-au auzit mult timp gemete și vaiete înăbușite. Vreo câteva zile au umblat pământul și iarba cu oamenii îngropați de vii… Ca să șteargă urma odioasei crime, bolșevicii au arat poiana și au plantat brazi, pădurea crescând pe osemintele martirilor români masacrați.”

(Fragmente din volumul Fântâna Albă – Golgota neamului, Ed. Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2018)

Foto: Cristina Nichituș-Roncea (deschidere articol – Petre Huțan, supraviețuitor al masacrului de la Fântâna Albă, în la una din comemorările din Poiana Varnița)

Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews

Comentarii Facebook


Știri recente

ASCOR Chișinău și-a reluat activitatea

După mai mulți ani de întrerupere, filiala din Chișinău a Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR) își reia activitatea. Evenimentul a fost marcat în cadru solemn, duminică, la sediul Mitropoliei Basarabiei. Manifestarea a fost organizată cu…