Scriitorul şi filosoful Horia-Roman Patapievici a fost ascultat cu interes sâmbăta trecută, în sala plină a Centrului Cultural Lira din Moinești, județul Bacău. Cunoscutul om de cultură a fost invitat de Protoieria Moinești să vorbească despre „Legătura dintre Europa și Creștinism”.
Conferința a fost moderată de Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Horia-Roman Patapievici și-a deschis argumentările plecând de la Antichitatea greco-romană și a descris creșterea acestei civilizații. El a articulat faptul că Bizanțul este Imperiul Roman iar teza conform căreia Imperiul Roman veritabil s-a prăbușit în 476 în Occident iar Imperiul de Răsărit ar fi un „simili Imperiu Roman” este falsă.
„Bizanțul este Imperiul Roman, și nu Imperiul Roman de Răsărit, ci, după ce ramura apuseană se prăbușește (…) el continuă să existe pentru încă o mie de ani în Capitala care deja fusese fixată în prima treime a secolului al patrulea de către Constantin – Constantinopolul”.
Domnul Patapievici a explicat apoi simbioza dintre greci și latini care a dat civilizația creștină europeană.
„Dacă vrem să fim riguroși, vom spune că există un creștinism grec și un creștinism latin (…). Ne referim la faptul că realitatea culturală și lingvistică a Imperiului Roman este dublă. Pentru că Roma a adoptat, s-a identificat cu Grecia. Grecia a fost cucerită, și, cum spune în mod faimos Horatiu, ‹învingătorul a fost cucerit de cel pe care l-a cucerit›”.
Limba în care s-a elaborat creștinismul este greaca
„Roma s-a pus la școala filosofiei grecești exact ca un școlar silitor și rezultatul este că noi vorbim, atunci când ne referim la civilizația Antichității, de civilizația greco-romană”, a subliniat Patapievici.
Cezar i s-a adresat lui Brutus în Greacă, a amintit el. Limba de cultură pentru romanii din marile familii tradiționale – cum era familia Claudienilor – era greaca.
„Imperiul Roman este un imperiu bilingv și atunci când vorbim de creștinism grec și creștinism latin ne suprapunem acestei realități lingvistice și culturale. Și ce vedem în perioada primului imperiu creștin este că el este structurat în limba greacă de cele șapte concilii ecumenice în care episcopia excentrică Răsăritului este doar cea a Romei, care e foarte importantă (…) – lucru recunoscut întotdeauna de Bisericile din pentarhie, inclusiv episcopia de scaun care era a Constantinopolului”.
„Limba în care s-a elaborat creștinismul, dogmatica lui, este limba greacă”, a întărit H. R. Patapievici. De ce? „Pentru că creștinismul s-a supus disciplinei spiritului grec”, a spus el citându-l în repetate rânduri pe Paul Valéry, dar și pe Nicolae Iorga.
„Creștinismul și-a exprimat revelația fundamentală – credința în învierea lui Hristos și în răscumpărarea umanității în Hristos – în greacă. Și n-a fost ușor, pentru că revelația era necuprinzătoare în limbajul omului. Dar cel mai adecvat limbaj pentru oamenii acelor timpuri era limbajul filosofiei grecești”.
„Mintea creștină”
Mai departe, scriitorul a explicat ce înseamnă „mintea creștină” clădită în civilizația greco-romană.
„Mintea creștină este de fapt următorul lucru: este mintea grecilor, în întregime, care a fost supusă unei constrângeri exterioare care a modificat-o profund. Această constrângere exterioară se numește revelația creștină. În ce constă revelația creștină? Sunt patru elemente fundamentale, iar primul este că Dumnezeu este Unul, fiind Trei”.
În iudaism și islam Dumnezeu este Unul fiind Unul, fapt care putea fi înțeles prin logica greacă.
Dar, „ca să înțelegi răspunsul creștin – cum este Dumnezeu Unul fiind Trei – ai nevoie de altceva, ai nevoie de sforțarea minții grecești să primească acest conținut ca fiind non-contradictoriu. Trebuie să postuleze un regim de existență ontologică în care a fi unul înseamnă a fi trei; iar acest lucru poate fi gândit printr-o logică superioară”.
Cum s-a „chinuit” mintea greacă
Mai departe, H. R. Patapievici a detaliat modul în care s-a „chinuit” mintea greacă la sinoade să explice cum este Dumnezeu întrupat: „S-a chinuit la Niceea – 325, la Efes – 431 și, în fine, la Calcedon în 451 dă formula care a devenit finală”.
Patapievici a explicat că sinodalii s-au folosit de toată filosofia greacă pentru această explicație dar referentul pe care îl construiesc este o mutare de plan ontologic, pe un nivel superior. „Și acolo – pe nivelul de sus – desfășor ceea ce eu numesc ‹mintea creștină›. Este mintea – ca să vă spun rapid – care încorporează raportul de transcendență”.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu a subliniat că „a fost o deosebită bucurie și un privilegiu” să participe la invitația părintelui protopop Costel Mareș la această conferință susținută de „unul din intelectualii creștini de anvergură europeană care înțelege în profunzime structura minții creștine și care ne-a vorbit în această seară de o Europă ca dar al creștinismului”.
Conferința a fost parte din ediția a 9-a a Zilelor Cultural-Duhovnicești ale Protoieriei Moinești. În finalul evenimentului a avut loc și „Premierea excelenței”, o inițiativă a preotului protopop Costel Mureș în care elevii de la liceele de pe tot cuprinsul Protopopiatului Moinești au primit Diploma și Medalia Excelenței, precum și un premiu în bani ca semn al aprecierii, încurajării și susținerii muncii lor.
Sursă foto: Facebook / Protoieria Moinești
