Într-un interviu acordat săptămânalului Formula AS, Episcopul Siluan al Ungariei a vorbit despre micșorarea comunității românești din țara vecină. „Ar fi foarte im­por­tant ca familiile tine­re, atât din țară, cât și din co­mu­­­nitatea românească din Ungaria, să fie spriji­nite de statul român, să fie încurajate să facă cel pu­țin câte doi copii”, a subliniat Preasfinția Sa.

„Deși au ră­mas din­coace de graniță, într-o țară unde se vorbește altă limbă, o țară destul de puternică din punc­tul de vedere al afirmării caracterului național, românii de aici au avut o istorie intere­santă, au reușit să-și vor­beas­că în con­tinuare limba și să-și păstreze multe din tra­dițiile strămoșești”, a remarcat Episcopul Siluan.

Însă, „în răstimp de trei-patru genera­ții, lu­cru­rile s-au schimbat, iar ti­ne­rii nu prea mai vorbesc româ­neș­te sau nu vor­besc deloc”.

Preasfinția Sa a spus că parohiile românești din Ungaria au câte cinci-zece bo­te­­zuri și 10-20 de în­mormân­tări pe an.

Un alt fenomen care afectează comunitatea este cel al asimilării: la Budapesta, centru universitar, „se formează multe fa­milii mixte”, a spus părintele episcop.

„Noi, ca Biserică, nu avem prea mul­te posi­bi­lități să facem ce­va în acest sens, dar ne facem griji ce se va întâmpla pe mai departe cu ro­mâ­nii, în general, și cu comuni­ta­tea românilor din Un­ga­ria, în spe­cial, pentru că o comunitate fără copii nu are niciun viitor”, a adăugat Preasfințitul Părinte Siluan.

„Pe par­tea rădăcinilor, însă, a sân­gelui, a su­fletului, poate și a senti­men­telor, tind să cred că e adevărat că sân­gele apă nu se face, cum spu­ne o vorbă românească”, a declarat ierarhul.

„În Ortodoxie, lucrurile se întâmplă în libertate. Noi nu forțăm pe nimeni să vină la biserică, să se împăr­tă­șească, să facă un lucru bun sau, în cazul celor mai tineri, să descopere valoarea credinței sau să înțelea­gă cât de mult contează că bunicii lor au fost români, că vorbeau ro­mâ­nește și și-au păstrat cu sfin­țe­nie credința și tradițiile românești, chiar nevoiți să trăiască într-o țară străină.”

Inspirație pentru români și maghiari

Preasfinția Sa a mai amintit că, după 1990, românii din țară au descoperit băile termale din Ungaria și, veniți ca turiști în această țară, sunt plăcut surprinși să poată asista și la slujbe în limba română.

„Unii dintre ei intră în catedrală (la Gyula – n.red.), socotind-o monument istoric, și desco­pe­ră cu bucurie că e lăcaș de cult românesc, că se slujește în limba română, și atunci vin la slujbe, pe perioada șederii aici.”

„Chiar și maghiarii din oraș, care au și ei biserica lor catolică, foarte frumoasă, într-o zo­nă centrală, ne-au spus că au intrat pentru câteva clipe în catedrală și liniștea pe care au simțit-o i-a făcut să revină, căci se simt bine din punct de vedere sufletesc”, a mai spus Episcopul Siluan al Ungariei.

---

Comunitatea românească din Ungaria are rădăcini foarte vechi. Un document din 1651 îl menționează pe mitropolitul român Sofronie al Cetăților Li­po­­va și Gyula. După 1920, mulți ro­mâni au trecut în România Mare.

Episcopia Ortodoxă Ro­mână a Unga­riei a fost înființată de Sf. Sinod al Bise­ri­cii Ortodoxe Române în 1950, dar pri­mul epis­cop titular, Preasfințitul Părinte Sofronie (Drincec), a fost instalat abia în 1999. Preasfințitul Părinte Siluan îi păs­torește pe românii din Ungaria din anul 2007.

Sursa foto: Formula AS

Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews