Lumea actuală este sfâșiată de calomnie, nedreptate și răutate. Simpla conectare la media autohtonă conturează un cadru deplorabil: potentați obsedați de putere, care își aduc acuze unii altora, vedete care excelează în insulte, nicidecum în performanțe artistice, categorii sociale înverșunate unele împotriva celorlalte și, nu în ultimul rând, crime între membrii aceleiași familii, care trădează legături sociale cangrenate de ură, cumplit de multă ură… Rămâne impresia că discordia este sentimentul care animă viața socială sau măcar idealurile multora dintre contemporani.
Deficitul de iubire pentru aproapele este urmarea firească a orgoliului excesiv. Nu este exersată iertarea, ca virtute socială, aceasta fiind o opțiune exclusiv a segmentului slab al umanității. Mai grav, iertarea poate fi mimată pentru păstrarea aparențelor, logica relaționării ipocrite traversând, astfel, fiecare eră după sintagma: Te iert, dar nu te uit! Tragic este că iert fără să uit exprimă tocmai eșecul în asumarea evanghelică a relațiilor viciate sau scurtcircuitate conflictual, iar orgoliul degenerează în răzbunare.
Mai multe informații în Ziarul Lumina.
