Duminica Rusaliilor la Catedrala Patriarhală

Credincioșii ortodocși se află astăzi, 12 iunie 2011, în Duminica Pogorârii Duhului Sfânt. La Catedrala Patriarhală Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența a sute de credincioși.

După citirea Sfintei Evanghelii, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a adresat un cuvânt de învățătură credincioșilor prezenți în Catedrala Patriarhală.

Ziua de astăzi reprezintă constituirea Bisericii întemeiată de Mântuitorul Iisus Hristos și repunerea omului pe cale sfințeniei, a precizat Patriarhul României, arătând că Duminica Pogorârii Duhului Sfânt este o sărbătoare mare și sfântă, sărbătoarea principală a identității Bisericii.

„Rostul lucrării mântuitoare a Domnului Iisus Hristos a fost ca după Înălțarea Sa întru salvă la Cer să ne trimită pe Duhul Sfânt, iar Duhul Sfânt să ne pregătească să ne ridicăm și noi duhovnicește acolo unde Mântuitorul Iisus Hristos se află întru slavă. Duminica Pogorârii Duhului Sfânt care este sărbătoarea principală a identității și scopului Bisericii este o sărbătoare mare și sfântă. Este o sărbătoare în care noi ne aducem aminte de Pogorârea Duhului Sfânt peste apostolii Mântuitorului adunați laolaltă și după pogorârea Duhului Sfânt peste ucenici, peste apostoli, începe botezul primilor creștini și astfel se constituie Biserica lui Hristos prin lucrarea Duhului Sfânt. Se constituie Biserica lui Hristos cea întemeiată de Hristos prin întruparea Sa, prin chemarea celor 12 ucenici, prin toată învățătura și lucrarea Sa mântuitoare. Duhul Sfânt adună laolaltă pe baza credinței în Iisus Hristos, persoane și popoare diferite. Duhul Sfânt este arhitectul Bisericii”, a spus Preafericirea Sa după cum ne informează Radio TRINITAS.

De asemenea, Preafericirea Sa a evidențiat faptul că Sfântul Evanghelist Ioan numește pe Duhul Sfânt apa cea vie și a arătat legătura dintre Duhul Sfânt și simbolul apei.

„Evanghelia ne arată că Duhul este numit apa cea vie; Sfântul Evanghelist Ioan îl numește pe Duhul Sfânt apa cea vie, apa care dă viață, prin aceasta înțelegem Harul Duhului Sfânt dătător de viață, curățitor al vieții, Cel care face să crească, să înflorească și să rodească viața omului în sfințenie. Duhul Sfânt este vistierul tuturor bunătăților, este Cel din care izvorăsc izvoarele darurilor diferit în Biserică. Evanghelia ni-L prezintă ca fiind apa cea vie; apa este condiția primordială a existenței vieții, acolo unde nu există apă nu poate exista viață. Prin aceasta vedem legătura dintre Duhul Sfânt și simbolul apei. Apa este dătătoare de viață, curățitoare de impurități, stimulatoare pentru creștere și rodire. Sfântul Evanghelist Ioan nu folosește simbolul focului în descrierea Duhului Sfânt, ci metafora apei celei vii. În Evanghelie Mântuitorul spune că cel ce crede în El, așa cum pune Scriptura, râuri de apă vie vor curge din pântecele lui, iar în convorbirea cu femeia samarineancă Mântuitorul spune că cel ce crede în El sau cel ce bea din apa cea vie râuri de apă vie vor curge din pântecele lui spre Împărăția Cerurilor. Aceasta înseamnă râurile de har care coboară din cer, sfințesc pe om și-l înalță spre Împărăția Cerurilor. Aceste râuri de har sun lucrări ale Duhului Sfânt prin harul Preasfintei Treimi împărtășit oamenilor în biserica lui Hristos în Duhul Sfânt”, a explicat Preafericirea Sa.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că minunea care a urmat Pogorârii Duhului Sfânt prin care cei care se aflau la Ierusalim auzeau fiecare în limba lui ceea ce propovăduiau Apostolii arată că Biserica lui Hristos nu desființează identitatea persoanei și nici identitatea popoarelor, ci le adună în comuniunea de iubire față de Dumnezeu și față de semeni.

„Vedem în Apostolul de astăzi că îndată ce s-au umplut de Duhul Sfânt, ucenicii vorbeau despre faptele minunate ale lui Dumnezeu și evreii și prozeliții care se aflau la Ierusalim auzeau fiecare în limba lui ce propovăduiau Apostolii; auzeau în limba în care s-au născut, spune cartea Faptele apostolilor, în capitolul al doilea. Erau acolo oameni care reprezentau toate semințiile de sub cer – parți, mezi, oameni din Mesopotamia, din Iudea, din Egipt, din Libia, Capadocia, Pamfilia – aceștia auzeau fiecare în limba lui vorbindu-se despre faptele minunate ale lui Dumnezeu, ceea ce înseamnă că Biserica lui Hristos nu desființează identitatea persoanei și nici identitatea popoarelor, ci le adună în comuniunea de iubire față de Dumnezeu și față de semeni. Duhul Sfânt nu se coboară peste Apostoli sub forma unei pături de foc, ca o învelitoare deasupra lor care i-ar fi uniformizat, ci sub formă de limbi ca de foc deasupra capului fiecărui ucenic care va deveni Apostol. Aceasta înseamnă că Duhul Sfânt nu colectivizează, nu uniformizează pe oameni, ci cultivă identitatea fiecărei persoane umane, distincte de celelalte persoane, o luminează, o îmbogățește și o face să comunice cu celelalte persoane în iubirea Preasfintei Treimi. Duhul Sfânt nu este nivelator de identități personale sau etnice, ci el face să crească fiecare persoană duhovnicește, fiecare popor”, a spus Patriarhul României.

„Astăzi noi prăznuim Pogorârea Duhului Sfânt și Constituirea Bisericii întemeiată de Mântuitorul Iisus Hristos și în același timp vedem cât de mult respectă Dumnezeu identitatea fiecărei persoane și fiecărui popor. Duhul Sfânt este Duhul Libertății, El cheamă pe fiecare persoană, pe fiecare popor la comuniune, dar nu constrânge pe nimeni. El este Duhul Comuniunii, dar nu al uniformizării, El este Duhul creșterii duhovnicești ca într-un buchet de flori diferite spre slava Preasfintei Treimi”, a mai spus Preafericirea Sa.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mai arătat și semnificațiile focului.

„Duhul Sfânt mai lucrează și ca foc luminător în mintea omului și-l luminează ca să înțeleagă Evanghelia lui Hristos, iar ca foc încălzitor încălzește inima ca omul să răspundă la iubirea lui Dumnezeu cu iubirea sa față de Dumnezeu în rugăciune și față de semeni în fapte bune. Duhul Sfânt este și Duh curățitor, foc, care curăță de păcate așa cum focul material curăță de rugină metalele care sunt puse în foc. Tot așa focul Duhului Sfânt prezent în sufletul omului îl modelează, îl curăță de păcate și îi dă chipul lui Hristos”, a mai spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, după cum ne informează TRINITAS TV.

La finalul Sfintei Liturghii a fost oficiată și o slujbă specială, numită Vecernia Rusaliilor, în cadrul căreia au fost rostite opt rugăciuni, dintre care patru cu voce tare și patru în taină și au fost binecuvântate frunzele de nuc – simbol al limbilor de foc ce au stat deasupra capetelor Sfinților Apostoli.

Frunzele de nuc sau de tei simbolizează, printre altele, limbile de foc care au stat deasupra Sfinților Apostoli în momentul Pogorârii duhului Sfânt asupra lor.

„Frunzele nuc au formă de limbă de aceea se folosesc. Dar se folosesc și frunze de tei, fiindcă teiul are o floare frumos mirositoare și noi știm din tradiția sfinților că în omul în care locuiește Duhul Sfânt, El aduce o mireasmă a faptelor bune, a credinței curate, atât de puternică încât mulți dintre sfinți păstrează mireasma Duhului Sfânt din timpul vieții și în sfintele lor moaște”, a explicat Preafericirea Sa.

„În timpul acestei Vecernii se citesc mai multe rugăciuni prin plecarea genunchilor. Este pentru prima dată când îngenunchem și stăm mai mult în genunchi de la Învierea Domnului care înseamnă ridicare, și de la Înălțarea Domnului care înseamnă tot ridicare. Astăzi însă, în ziua Pogorârii Duhului Sfânt, coborâm și noi genunchii noștri pentru a cere de la Dumnezeu iertarea păcatelor și ajutor pentru mântuire”, a mai spus Patriarhul României

Aceasta este cea de-a treia Vecernie specială care se oficiază în cursul anului bisericesc. Celelalte două se săvârșesc în Vinerea Mare, atunci când se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf, și în Duminica Sfintelor Paști, la prânz, fiind numită, după tradiție, și „A doua Înviere”.

Comentarii Facebook


Știri recente