Preasfințitul Vasile Someșanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului a oficiat vineri seara – 3 mai 2013- Denia Prohodului în parohia Măguri, din Protopopiatul Huedin. Slujba a început la ora 19 și a fost oficiată în biserica parohială cu hramul „Sfânta Treime”. Preasfințitul Vasile, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Clujului a fost înconjurat de un sobor de preoți și diaconi din care au făcut parte preoții slujitori și pr. protopop de Huedin, Ciprian Taloș.
Preoții și credincioșii, împreună cu strana, au intonat cântarile celor trei stări ale Prohodului, în jurul Sfântului Epitaf ce simbolizează mormântul Domnului. La sfârșitul Doxologiei, a avut loc tradiționala procesiune în jurul bisericii ce simbolizează ducerea către mormânt a Mântuitorului. Au fost patru opriri și la fiecare oprire a fost rostită o ectenie. După procesiune, toți credincioșii prezenți au trecut pe sub Sfântul Epitaf, la intrarea în lăcașul de cult. Apoi acesta a fost așezat pe Sfânta Masă cântându-se troparul „Iosif cel cu bun chip†¦”.
La finalul slujbei, potrivit Radio Renașterea, Preasfinția Sa le-a vorbit credincioșilor despre jertfa Mântuitorului Iisus Hristos: „Mântuitorul Iisus Hristos a făcut ca mormântul Său să devină izvor de viață pentru toți cei ce ascultă și împlinesc Cuvântul Lui Dumnezeu, pentru toți cei ce vin să se împărtășească din acest izvor al Sfintelor și Dumnezeieștilor Taine, prin care noi sporim în noi lumina cunoașterii Lui Dumnezeu, Lumina Sfintei Învieri și Darul acesta al Vieții, care se continuă în veșnicie pentru cei ce ascultă și împlinesc Cuvântul Lui Dumnezeu, în bucuria de a fi în această cămară de nuntă, pe care Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a gătit-o oricăruia dintre noi care ne străduim să Îl căutăm, să Îl găsim, să Îl ascultăm și să-L urmăm”.
Denia Prohodului Domnului cuprinde o serie de cântări sau imne, împărțite în trei stări, inegale ca număr de strofe. Aceste cântări exprimă durerea pentru răstignirea și moartea Mântuitorului. Alcătuirea Prohodului este atribuită imnografului bizantin Iosif Studitul. În țara noastră, această slujbă a fost tipărită pentru prima oară la Buzău, în anul 1836.
