La Catedrala Arhiepiscopala „Sfântul Ierarh Nicolae” din Râmnicu Vâlcea a fost oficiata miercuri, 17 aprilie 2013, Denia Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul.
La sfârsitul slujbei Parintele Protos. Sebastian Mihalcea, Eclesiarhul Catedralei Arhiepiscopale, a tinut un cuvânt de învatatura în care a aratat semnificatiile duhovnicesti ale Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul si a prezentat via?a Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca aratând ostenelile si nevointa sa în pustietate pentru iertarea pacatelor si mântuirea sufletului, dupa cum ne-a transmis Arhid. Ioan Liviu Gaman.
La aceasta frumoasa slujba specifica Postului Mare ce ne invita la rugaciune, post si pocainta au luat parte numerosi credinciosi din Râmnicu Vâlcea.
Deniile, slujbe specifice Postului Mare, sunt utrenii care se savâr?esc în seara zilei precedente. Astfel, Denia Canonului cel Mare este utrenia zilei de joi, oficiata miercuri seara. Cunoscuta drept „Canonul lacrimilor”, aceasta creatie în versuri a Sfântului Andrei, Arhiepiscopul Cretei, este una dintre cele mai frumoase slujbe ale Bisericii Ortodoxe.
Din punct de vedere al structurii, acest canon este un imn liturgic alcatuit din multe stihiri (peste 250), organizate în noua cântari. Fiecare cântare începe cu un irmos (o strofa care da tonul pentru stihirile care urmeaza) si se încheie cu doua laude de cinstire, una adresata Sfintei Treimi si una catre Maica Domnului. Acest imn mai este cunoscut si sub denumirea de „Canonul Mare”, nu doar pentru numarul mare de stihiri, ci si pentru profunzimea învataturilor teologice. Bogatia si frumusetea canonului reprezinta pentru credinciosi un îndemn la pocainta si la meditatie biblica. În special, sunt evocate numeroase personalitati ale Vechiului Testament care I-au slujit lui Dumnezeu cu mult devotament; astfel, credinciosii sunt îndemnati sa fie primitori ca Avraam, sa fie rabdatori ca Iov, sa fie ostenitori ca Iacob pentru împlinirea dorintelor pe care le au, sa fie postitori asemenea lui Moise.
În cadrul Deniei Canonului cel Mare s-a citit si Viata Sfintei Maria Egipteanca, important document hagiografic si duhovnicesc, scris de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.
