Cum se face corect împărtășirea clericilor?

Împărtășirea cu Sfintele Taine, cu Cinstitul Trup și Sânge al Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos este unul din momentele cele mai importante ale Tainei Sfintei Euharistii și punctul culminant al trăirii unirii noastre cu Hristos. El este trăit cu maximă intensitate, atât de slujitorii Sfintei Euharistii, cât și de credincioșii care participă la Sfânta Liturghie și se împărtășesc. Ritualul însă este deosebit de la o categorie la alta. După cum este cunoscut, credincioșii se împărtășesc la îndemnul preotului sau diaconului: „Cu frică de Dumnezeu, cu credință, și cu dragoste să vă apropiați!”. Ei primesc Sfânta Împărtășanie numai în afara Altarului, din fața ușilor împărătești, pe solee, după ce preotul citește cele trei rugăciuni înainte de Sfânta Împărtășanie. Credincioșii sunt împărtășiți cu lingurița, deodată cu Trupul și Sângele Domnului, având fiecare în mâna dreaptă o lumânare aprinsă. Nu este îngăduit să se folosească atâtea lingurițe câți credincioși sunt de împărtășit sau dezinfectarea și refolosirea lor și nici lingurițe particulare sau personale, aceasta fiind o dovadă de necredință.

Spre deosebire de credincioșii laici sau mireni, slujitorii bisericești, începând de la diacon în sus, se împărtășesc numai în Sfântul Altar. Cântăreții, ipodiaconii și preoții caterisiți, ca și toți cei care fac parte din clerul inferior și care au dispărut cu timpul din structura Bisericii (diaconițele, anagnostul, lectorul și citețul, exorciștii, acolutul, ostiarii, portarii sau ușierii, groparii), novicii în călugărie și călugărițele se împărtășesc numai în afara Altarului, din fața ușilor împărătești. Regula de urmat este aceasta: toți cei hirotoniți într-una din cele trei trepte ale preoției – diacon, preot, episcop – se împărtășesc numai în Altar, iar restul membrilor Bisericii numai în afara Sfântului Altar.

În legătură cu această rânduială, aș dori să explic ce înseamnă expresia pe care o folosim pentru preotul caterisit: „A fost coborât în rândul laicilor”. Nu înseamnă că preotul caterisit este socotit ca un laic sau egal cu un laic, căci rămâne în continuare cu harul preoției, care nu se ia de la el niciodată. Folosind un termen din teologia catolică, spunem că hirotonirea în calitatea de preot creează un efect indelebil, adică de neșters, de nedesființat. Harul rămâne în preotul caterisit, dar este nelucrător. Dovadă că, în cazurile de iertare, preotul revine la calitatea lui de preot fără a mai fi hirotonit. Preotul caterisit, nemaipurtând haina preoțească și având harul nelucrător, este „coborât” în rândul laicilor pentru împărtășire, adică este coborât din înălțimea demnității Altarului, la nivelul naosului, în fața ușilor împărătești, pe solee, cu ceilalți credincioși.

Mai multe informații în Ziarul Lumina.

Comentarii Facebook


Știri recente