Suntem obișnuiți să reducem imaginea câmpiei doar la dimensiunea ei plană, sfârșită într-o linie orizontală, circulară, de unde se ridică soarele și unde se întoarce la asfințit, scăpându-ne, prea des, verticala. Adică profunzimea întinderii, pe care se înscriu omul, istoria și cerul. La Broșteni, comuna Ion Roată, din Episcopia Sloboziei și Călărașilor, verticala este o biserică. Ctitorul ei, Evanghelie Zappa – nume predestinat -, marele filantrop din Labova, înromânit aici, este cel care iniția, înaintea baronului Pierre de Coubertin, reînființarea Jocurilor Olimpice, simbol al frățietății și al bunei înțelegeri între oameni și popoare.
Drumul prin câmpie predispune la lungi reverii, cercând predispoziția inimii la rugă. Un fel de regăsire pe orizontală a sinelui, liniște și post. Căci, până la urmă, drumul este o formă de ascetism voluntar, asumat de pelerin, cu atât mai mult cu cât altarul spre care te îndrepți este expresia însăși a smereniei câmpiei. Felul ei de a-ți răspunde chemării.
Cu acest sentiment am pornit spre Broșteni, parohia din comuna Ion Roată, Episcopia Sloboziei și Călărașilor, unde, pe verticala existențială a așezării, strălucește numele marelui filantrop Evanghelie Zappa, cel care dă identitate inconfundabilă și personalitate de invidiat micii comunități de aici.
Evanghelie Zappa, grecul înromânit la Broșteni
„Această Sfântă și Dumnezeiască Biserică ce se prăznuiește cu hramurile «Buna Vestire», «Sfântul Nicolae» și «Sfântul Gheorghe» și s-au făcut din temelie în zilele Presfințitului Mitropolitu Nifon și în zilele Prea Înălțatului nostru D-nu Barbu Dimitrie Știrbeiu, cu toată cheltueala D-lui Marele Serdar Evanghelie Zappa și s-au săvârșit la anul 1859”.
Aceasta este pisania bisericii monument istoric din satul Broșteni, comuna Ion Roată, Episcopia Sloboziei și Călărașilor. Prin ea, neînsemnata așezare iese din anonimat și se așază cu demnitate istorică pe verticala meridianului ortodox al Bisericii noastre strămoșești, legând în cer, prin ctitorul ei, creștinii de la noi cu cei din Grecia, într-o mărturisire comună a credinței în Hristos.
Dacă nu ar fi existat Evanghelie Zappa, în această biserică, ridicată în 1859, nu s-ar fi închinat nici Alexandru Ioan Cuza, iar istoricii ar fi consemnat poate doar atestarea documentară a satului, la 1608, în hrisovul lui Radu Șerban.
Evanghelie Zappa, grec la origine, a fost unul dintre cei mai mari filantropi ai vremii. El s-a născut în 1800, în Labova, din provincia otomană Epir, actualmente în Albania. După ce a participat între 1821 și 1829 la luptele pentru independența Greciei, a venit în Țara Românească, pe la 1830, dobândind averi colosale, înromânindu-se la Broșteni, satul unde și-a ridicat o miraculoasă curte boierească. Aici l-a întâmpinat pe Alexandru Ioan Cuza de două ori, cu care a discutat problemele țării unite. Și tot aici s-a gândit la reînvierea Jocurilor Olimpice moderne, cu mult înaintea baronului francez Pierre de Coubertin. El este cel care a ajutat refacerea Capitalei, distrusă de marele incendiu din 1847, tot el a donat sume importante pentru înființarea Academiei Române, pentru înzestrarea armatei și propășirea culturii române și multe altele. „O, cât de vrednic de respect și de iubit sunt acești români, doranilor, și cât le suntem datori noi, străinii, care locuim aici”, mărturisea Zappa în cartea sa.
Verticală a identității istorice a satului
Din toată măreția de odinioară a moștenirii lăsate de marele filantrop țăranilor de la Broșteni, astăzi mai stau în picioare doar biserica, monumentele funerare ale lui, vărului său Constantin Zappa, și cel al fratelui lui, Anastasios Zappa, precum și trei ziduri ale fostului conac.
O liniște, caldă, profundă, te cuprinde, decum pășești dincolo de prag, în biserică. Sfinți în armuri, îngeri, icoane vechi dau la o parte fumul de pe chipuri, trec din varul de pe ziduri direct în inima ta. Privești, iarăși și iarăși, și nu-ți vine să crezi că sub talpă zvâcnesc pașii Voievodului unirii. „Când intri în biserica noastră, te întâmpină o atmosferă tainică, de lucru vechi, așezat, care îți dă siguranță și bucurie. Acest duh este dătător de leac. Foarte mulți oameni suferinzi și-au găsit alinare aici. Ca obiecte originale, avem un baldachin din 1859, foarte frumos sculptat, icoanele împărătești și catapeteasma din zid. Pictura, deși nu este cea originală, datează din 1943, fiind executată de familia Ganea, de la Muntenii Buzău. Acum 30 de ani, biserica a ars și, din această cauză, starea picturii nu este foarte bună. Lăcașul este afectat și din cauza cutremurelor. Toate necesită reparații costisitoare. Suntem în faza de proiect cu aceste lucrări și nădăjduim, cu ajutorul lui Dumnezeu, să ne apucăm de treabă. Desfășurăm câteva proiecte în parteneriat cu Ambasada Greciei, care au avut drept finalitate restaurarea monumentelor funerare ale familiei Zappa, proiect european în valoare de 70.000 de euro”, ne mărturisește părintele paroh Nicolae Constantin Cocheci, care slujește aici de un an și jumătate.
La rându-i, profesorul pensionar Ioan Nițu, epitrop, membru al Consiliului parohial și cântăreț la strană, ne completează informațiile cu câteva fapte despre parohia aceasta, în care se nevoiesc 350 de familii de credincioși români și rromi, locuitori vrednici, care se ocupă cu agricultura și cu construcțiile. „Evanghelie Zappa a fost nu numai un mare moșier progresist, ci și un om înțelegător cu localnicii. Înainte de Legea rurală a lui Cuza, din 1864, despre care a vorbit cu el aici, în conacul din Broșteni, a dezrobit țiganii de pe moșia sa. În 1862, în drum spre Constantinopol, pentru a obține recunoașterea Porții pentru noul stat România, Cuza a făcut popas la Broșteni povestindu-i gazdei, Evanghelie Zappa, că are de gând să înființeze Academia Română. Zappa a oferit 5000 de galbeni pentru aceasta. Se spune că, apoi, l-ar fi întrebat pe Voievod dacă îi dă voie să-și învelească conacul cu galbeni! Nu neaparat ca fală, ci pentru că omul strânsese o avere colosală din comerțul cu cereale. Voievodul i-ar fi răspuns că ar înjosi statul român. Se spune că ar fi dorit să învelească conacul cu galbenii puși pe cant, nu pe lat! După ce m-am pensionat, am continuat să vin la biserică, iar treptat, treptat, am învățat cu părintele Bandi, după aceea cu preoții care l-au suplinit până a venit părintele Cocheci, să cânt toate slujbele”, ne spune domnul învățător.
Am plecat de la Broșteni, luându-mi un fel de rămas-bun de la Evanghelie Zappa, pe care Petre Țuțea îl încadrează între „românii absoluți”, gândindu-mă cât de generos a fost, de până și oasele și le-a împărțit, slujite creștinește, după moarte, la patru ani, adică după o olimpiadă, astfel: craniul în fața stabilimentului Olimpiilor din Atena și restul în curtea școlii din Labova. Românilor din Broșteni le-a lăsat biserica, verticală a identității lor istorice.
(Reportaj publicat în Ziarul Lumina din 9 aprilie 2013, apărut sub semnătura lui Dumitru Manolache)
