După ce Adunarea parohială electorală din fiecare parohie și-a ales (duminică, 12 sau 19 ianuarie) cele două organisme executive, Consiliul parohial și Comitetul parohial, pentru un mandat de patru ani, în duminicile imediat următoare, fiecare preot paroh trebuie să întrunească aceste două organisme în ședințe de constituire, mai întâi Consiliul parohial (19 sau 26 ianuarie), apoi Comitetul parohial (26 ianuarie sau 2 februarie), informează „Ziarul Lumina”. Cu ședința de constituire a Comitetului parohial, în care este ales biroul de conducere și sunt desemnați coordonatorii serviciilor, se încheie etapa de la nivel parohial a alegerilor programate pentru prima jumătate a anului 2014 în Patriarhia Română.
Comitetul parohial, cel de-al doilea organism executiv de la nivelul parohiei, este subordonat Consiliului parohial. La fel ca și în cazul Consiliului parohial, „membrii Comitetului parohial sunt aleși de Adunarea parohială dintre membrii ei. Comitetul parohial are un număr dublu de membri față de cel al Consiliului parohial” (art. 66 al. 1 din Statut). Deși Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române nu specifică, Regulamentul pentru alegerea, funcționarea și dizolvarea organelor deliberative și executive în parohiile, protopopiatele și eparhiile din Patriarhia Română este cel care lămurește faptul că numărul membrilor Comitetului parohial se raportează, prin dublare, la numărul membrilor aleși ai Consiliului parohial, fără a-i lua în calcul și pe membrii de drept ai Consiliului (slujitorii activi, preoți și diaconi, și primul cântăreț); prin urmare, Comitetul parohial va avea un număr de 14, 18 sau 24 de membri aleși (art. 22 al. 2 din Regulament). Membrilor aleși li se adaugă preotul paroh, ca președinte de drept; de altfel, preotul paroh este președintele de drept al tuturor organismelor parohiale.
În acest an electoral, la opt zile după ce s-a constituit Consiliul parohial, tot în zi de duminică (fie 26.01, fie 2.02, potrivit calendarului stabilit de Sfântul Sinod), preotul paroh întrunește și Comitetul parohial în ședința de constituire (art. 25 din Regulament). Spre deosebire de consilierii parohiali, membrii Comitetului parohial nu au de depus nici un jurământ. Deși nici Statutul, nici Regulamentul nu prevăd, această primă ședință a comitetului, la început de mandat, convocată într-o zi de duminică, ar trebui să se desfășoare tot în biserică, la fel ca și ședința de constituire a Consiliului parohial.
În ședința de constituire va fi desemnat biroul de conducere al Comitetului parohial. Din biroul de conducere, care are menirea de a-l sprijini pe preotul paroh, fac parte: un coordonator de programe (sau coordonator general al comitetului), un secretar și un casier (art. 66 al. 3 din Statut). Desemnarea unui casier este absolut necesară în cazul în care Comitetul parohial are prevederi și evidență gestionară proprie în cadrul bugetului parohial. În acest caz, va fi absolut necesară și desemnarea, de către Consiliul parohial, a doi cenzori, „pentru controlul financiar al Comitetului parohial” (art. 61 al. 1 lit. e; 66 al. 4 din Statut).
Tot în ședința de constituire ar trebui desemnați și coordonatori pentru fiecare dintre cele cinci servicii ale comitetului: social, misionar, cultural, pentru tineret și administrativ-gospodăresc (art. 67 din Statut); apoi, ca în cazul oricărui organism în cadrul căruia sunt constituite comisii sau servicii, membrii aleși ai Comitetului parohial vor fi repartizați, în funcție de specializare, înclinații și afinități, pe cele cinci servicii.
De reținut este faptul că în Statutul B.O.R., atunci când se prezintă alcătuirea Comitetului parohial, se enunță și „principiul voluntariatului” (art. 66 al. 2). Cu alte cuvinte, nu există nici un impediment ca alte „persoane majore ale comunității parohiale” să fie solicitate a se alătura celor 14, 18 sau 24 de membri aleși ai Comitetului parohial; mai cu seamă în cadrul serviciilor. Eficiența serviciilor comitetului ar fi, cu siguranță, sporită prin adăugarea unor voluntari specialiști sau înclinați către diferite domenii. În acest sens, în serviciul social ar trebui cooptați enoriașii care lucrează în domeniul asistenței sociale, precum și cadrele medicale; în serviciile cultural și pentru tineret, cadrele didactice și în general persoanele care-și desfășoară activitatea în sfera culturii, științei și educației; în serviciul misionar, enoriașii cu vocație pentru pelerinaje, procesiuni și pentru mărturisirea credinței ortodoxe, prin faptă și cuvânt; iar în serviciul administrativ-gospodăresc, cum o arată clar denumirea, enoriașii cu cel mai dezvoltat simț gospodăresc: care știu să construiască, să repare, să înfrumusețeze și să păstreze bunurile bisericești, cu conștiința că cele mai multe dintre acestea nu sunt bunuri obișnuite, ci bunuri sacre, menite să ne ajute să ne desprindem de prea multele griji ale vieții de zi cu zi și să privim, pășind cu încredere, spre Împărăția lui Dumnezeu.
