În Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei din București a început astăzi, 3 octombrie 2013, Congresul internațional de teologie Receptarea operei părintelui Dumitru Stăniloae astăzi. Sesiunea festivă de deschidere din această dimineață a fost moderată de către Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.
Cuvântul de deschidere a fost rostit de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și s-a intitulat ANUL COMEMORATIV „DUMITRU STĂNILOAE” RECUNOȘTINȚĂ, COMUNIUNE ȘI CONLUCRARE.
În continuare s-a dat citire unor mesaje din partea unor instituții ale statului și din partea participanților la acest eveniment. Astfel, din partea Secretariatului de Stat pentru Culte a dat citire mesajului Dl. Victor Opaschi, secretar de stat, care a vorbit despre teologia profundă a părintelui Stăniloae. Domnia sa a ținut să specifice că opera marelui teolog nu a fost influențată niciodată de ideologiile politice: „Teologia Părintelui Stăniloae, deși scrisă sub regimuri politice atât de diverse, a rămas mereu aceeași. A avut astfel darul de a nu cădea în ispita multor teologi occidentali care s-au lăsat prea mult influențați de mediul social în care au activat. Lecția pe care ne-o lasă Părintele Stăniloae este că teologia pentru a fi nu doar un act duhovnicesc, ci și academic trebuie să păstreze distanță față de orice ideologie politică. Doar urmărindu-se cu consecvență acest principiu societatea românească a câștigat o personalitate de talie mondială, un adevărat stâlp al europeanității”.
Următorul mesaj a fost din partea Academiei Române și a fost susținut de către președintele instituției, Dl. acad. Ionel Haiduc, care a spus despre Părintele Stăniloae că a fost un mare teolog și patriot: „A fost nu numai un filosof teolog, ci a fost și un mare patriot. Ca slujitor al științei m-am oprit asupra următoarelor cuvinte ale Păintelui Stăniloae. Spunea așa: ‘Să vărbim despre știință și credință. Știința ne lasă închiși în descrierea legilor diferitelor existențe, dar nu vrea să știe că aceste legi trebuie să fie de la cineva mai presus de lege. Ea nu explică nimic. Descrie numai. Descrie mai mult legile lumii materiale. În secolul XIX se credea că poate să cunoască și cele spirituale. Dar nu le poate cunoaște’, spune Părintele Stăniloae. Sunt cuvinte la care ar trebui să se gândească fiecare om al științei”.
Sesiunea a continuat cu prezentarea din partea Universității București care a fost susținută de rectorul instituției, Dl. prof. univ. dr. Mircea Dumitru, care a vorbit despre Teologia Iubirii abordată de părintele Dumitru Stăniloae: „Forța mereu actuală a teologiei Părintelui Dumitru Stăniloae izvorăște așadar din puterea iubirii. Opera sa poate fi interpretată ca un răspuns dat iubirii lui Dumnezeu. Fără îndoială că și studierea, exegeza și descifrarea semnificațiilor operei Părintelui Stăniloae izvorăsc din aceeași iubire pentru înțelegere, cunoaștere și adevăr pe care exegeții săi o arată față de ideile profesorului și față de dezvoltarea lor. Numai pe această cale, cum spunea chiar profesorul însuși, teologia sa își va împlini rostul plămădind și cultivând în sufletele și mințile celor care se apleacă asupra ei puterea iubirii de a dezvolta ideile teologice”.
A urmat expunerea Pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din București care a fost intitulată Receptarea operei Părintelui Stăniloae în teologia academică românească.
„La împlinirea a 20 de ani de când părintele profesor Dumitru Stăniloae ne-a părăsit mutându-se la cele veșnice în Împărăția Preasfintei Treimi, Teologia Ortodoxă Românească se consideră îndreptățită să purceadă prin reprezentanții săi la o evaluare serioasă și responsabilă a modului în care opera sa inestimabilă a fost receptată și valorizată în Biserica Ortodoxă Română precum și în alte biserici, confesiuni și teologii creștine. Dacă până în prezent specialiști în teologie dogmatică, români sau străini au analizat, adâncit și exprimat contribuția inestimabilă a Părintelui Stăniloae în acest domeniu trecerea a două decenii permite și chiar impune o astfel de evaluare care este de natură să descopere adevăratele dimensiuni ale impactului pe care opera sa l-a avut asupra teologiei ortodoxe contemporane, cât și modalitățile diferite în care gândirea sa teologică a fost cultivată și fructificată de discipolii și urmașii săi și de toți câți s-au inspirat din operele sale”, a spus Părintele Profesor Ștefan Buchiu.
De asemenea, Pr. prof. univ. dr. Ioan Teșu a susținut referatul cu tema Receptarea operei Părintelui Stăniloae în viața monahală românească.
„Persoana și personalitatea, opera și gândirea teologică a Părintelui Profesor Stăniloae interesează toți mai mulți teologi din biserici, credințe și tradiții variate, adeverindu-se cuvintele teologului francez Olivier Clement care aprecia că pe măsură ce opera sa va fi tradusă în limbile occidentale ea se va afirma ca una dintre creațiile majore ale gândirii creștine din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Teologul român a primit încă din timpul vieții sale numeroase și înalte apelative și aprecieri și nu doar de la teologii români care au avut șansa de a avea la îndemână opera sa aproape integrală în limba română, cât mai ales din partea unor personalități creștine panortodoxe care fie și prin intermediul a câtorva scrieri traduse în limbile de circulație internațională i-au intuit genul teologic și spiritualitatea adâncă a vieții sale. Preasfințitul Kalistos Episcop de Diokleia în prefața menționată deja a lucrării Experiența lui Dumnezeu îl considera cel mai mare teolog ortodox în viață, iar Înaltpreasfințitul Părinte Antonie Plămădeală reproducea o informație potrivit căreia după Heidegger Părintele Stăniloae ar fi al doilea gânditor al secolului trecut probabil, adăuga Înaltpreasfinția Sa, Heidegger nu a putut renunța pentru sine la locul cel dintâi. Părintele profesor a fost totodată apreciat a fi cel mai important teolog ortodox din zilele noastre, a fost numit Patriarhul Teologiei Academice Românești, Sfântul sau Teologul Filocaliilor pentru ediția de excepție pe care ne-a oferit-o, singular în lume, a acestui compendiu de scrieri ascetico -mistico răsăritene teologul iubirii și al comuniunii”, a subliniat Pr. prof. univ. dr. Ioan Teșu.
Ultima prezentare din această expunere a aparținut Dnei Elena Solunca Moise și a avut titlul Receptarea operei Părintelui Dumitru Stăniloae în cultura laică.
„Pentru mine părintele Dumitru Stăniloae a fost un teolog deplin și desăvârșit al iubirii într-o vreme a urii, a comuniunii într-o vreme a individualismului feroce și al rugăciunii neîntrerupte și sârguitoare și lucrătoare într-o vreme în care simțim că se vorbește mai mult despre Dumnezeu decât cu Dumnezeu”, a evidențiat Dna. Elena Solunca Moise.
Sesiunea I s-a încheiat prin vernisarea expoziției Opera Părintelui Stăniloae, organizată de Biblioteca Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În sesiunea a II-a a fost moderator Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului. În cadrul acesteia Dna. Lidia Stăniloae a vorbit despre Părintele Dumitru Stăniloae și despre opera sa: „Teologia dezvoltată de Părintele Stăniloae ne întărește în convingerea fermă că nu suntem figuranți amorfi a unui univers amorf impersonal, ci participanți conștienți la faptul creației în care Dumnezeu ne-a înzestrat pe fiecare cu voci aducătoare de idei și acțiuni tipice conform libertății care ni s-a dat. Aceasta înseamnă participarea rânduită de Dumnezeu la epopeea neegalată de nimic a spunerii: Să fie lumină!, și a fost. Este o teologie a relației indestructibile între Dumnezeu și om în care omul este pus în fața Creatorului Său și creatorul îl primește la Sine pe cel care L-a creat. El nu vrea să fie un ceva abstract, ci cel care se află în fața omului căruia îi dă cea mai definitivă dovadă de iubire: Așa de mult a iubit Dumnezeu lumea încât pe însuși Fiul Său l-a jertfit pentru mântuirea ei”..
„Ai încredere în Dumnezeu, repeta, El nu ne lasă, acesta a fost crezul pe care l-a păstrat toată viața în cele mai teribile încercări prin care a trecut. Când a fost eliberat din pușcărie a stat toată noaptea în Gara de Nord ca să nu ne sperie venind în toiul nopții și a venit acasă de abia dimineața după ce a dat două telefoane pregătind-o pe mama ca surpriza să nu îi facă rău. Cum a fost? îl întrebăm? Ei, nu a fost chiar așa de rău, răspundea zâmbind. Trebuie spus că în pușcărie a fost operat de hernie fără anestezie, de către un alt deținut medic chirurg cu un cuțit de bucătărie pe o masă de bucurie. Își reproșa că din cauza lui am suferit noi, mama și cu mine. Nu l-am auzit niciodată spunând un cuvânt rău despre cei care l-au adus în această stare”, a mai mărturisit Dna. Lidia Stăniloae.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Dlui. prof. univ. dr. Mircea Dumitru – rectorul Universității din București și D-nei Lidia Stăniloae Diploma și Distincția omagială Părintele Dumitru Stăniloae. Această sesiune a fost finalizată prin vizionarea filmului documentar Părintele Profesor Dumitru Stăniloae realizat de TRINITAS TV.
În această după-amiază în sala Coventus a palatului Patriarhiei a avut loc sesiunea a III-a a Congresului Internațional dedicat Părinteleui Stăniloae. Preasfințitul Părinte Prof. Dr. Mitrofan Kodic, Episcopul sârb al Americii de Est, a susținut prelegerea „Privire comparativă între teologia Părintelui Dumitru Stăniloae, teologia Sfântului Nicolae Velimirovici și cea a Cuviosului Justin Popovici”.
Despre receptarea operei Părintelui Stăniloae în spațiul german a vorbit Pr. Prof. Univ. Dr. Herman Pitters. În continuare, Pr. Dr. Jean Boboc, din Franța, le-a vorbit celor prezenți despre receptarea operei Părintelui Stăniloae în spațiul francofon. Părintele doctor Ioan Ioniță din Statele Unite ale Americii a vorbit despre receptarea operei Părintelui Stăniloae în spațiul nord-american. În finalul celei de a treia sesiuni a congresului, Profesorul Universitar doctor Christos Arabatriz a prezentat celor prezenți cum a fost receptată opera Părintelui Stăniloae în spațiul academic grecesc.
În cadrul lucrărilor, teologi din țară și străinătate vor mai prezenta aspecte legate de receptarea operei Părintelui Dumitru Stăniloae și vinerea aceasta în alte 4 sesiuni de comunicare.
La eveniment participă ierarhi, profesori de teologie, oameni de cultură, invitați speciali din țară și străinătate.
Congresul se încheie sâmbătă, 5 octombrie, cu slujba parastasului oficiată la mormântul părintelui Dumitru Stăniloae de la Mănăstirea Cernica.
