Transformările rapide prin care trece lumea de astăzi fac tot mai necesară o reflectare atentă la actualele condiții de viață. Multe constatări subliniază faptul că aceste mutații profunde afectează semnificativ maniera de raportare a omului la semeni și la comunitatea din care face parte. Este evident rolul terapeutic, emoțional și cognitiv al compasiunii între oameni. Influențarea benefică a calității judecăților morale, receptivitatea la lucrurile noi, dobândirea echilibrului în situații tensionate sunt doar câteva din efectele pe care le resimt cei care manifestă compasiune față de semenii lor.
Numeroase cercetări evidențiază că numărul de persoane care aleg să trăiască în singurătate a crescut semnificativ în ultimele decenii. În același timp, comunicarea interpersonală, în societate, la locul de muncă sau în familie este tot mai mult intermediată de dispozitive digitale. În fine, în multe privințe, avem parte de o cultură a exteriorității, care ne orientează către lucruri; un ambient de viață asediat de reclame publicitare, știri și informații (data smog), organizat pentru consum și divertisment. Staționați, cu gândurile și emoțiile noastre, la suprafața lumii, pierdem abilitatea de a coborî în adâncul din noi și putința de a urca spiritual spre înțelesurile tainice ale lumii. Având tot mai facile și extinse posibilități de comunicare, conectați la un flux voluminos de mesaje provenite dintr‑o extinsă rețea de cunoscuți, resimțim tot mai puțin dispoziția pentru a reflecta la sine și de a ne deschide către persoana de lângă noi. De fapt, actualul context de viață ne oferă mai degrabă o experiență indirectă a celuilalt, mijlocită de tehnologiile comunicaționale, decât condiții adecvate pentru experierea unei comuniuni.
Mai multe detalii în Ziarul Lumina.
