Chișinăul marchează 590 de ani de la prima atestare documentară, ajungând de la un târg medieval la capitală a Republicii Moldova.
Potrivit Radio Chișinău, prima mențiune cunoscută a localității datează din 17 iulie 1436, într-un document emis de cancelaria domnească a Moldovei, care consemnează existența așezării pe valea râului Bâc.
Perioada domnitorilor
Orașul este menționat din nou în 1466, într-un hrisov al Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, prin care domnitorul îi dăruia unchiului său, Vlaicu Pârcălab, o seliște la Chișinău, la Fântâna Albișoarei, împreună cu moșia și moara aferentă. Documentul confirmă dezvoltarea timpurie a așezării și existența unui domeniu bine conturat.
În secolele următoare, Chișinăul s-a dezvoltat treptat dintr-o așezare rurală într-un important târg al Țării Moldovei.
În 1641, domnitorul Vasile Lupu a dăruit moșia Chișinăului Mănăstirii „Sfânta Vineri” din Iași, iar în a doua jumătate a secolului al 17-lea localitatea este amintită ca târg în documentele vremii și în scrierile cronicarului Miron Costin și ale cărturarului Dimitrie Cantemir.
Tot în această perioadă au fost ridicate primele biserici de piatră, între care Biserica „Măzărache” (1752) și Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1777), iar școlile organizate pe lângă biserici au contribuit la dezvoltarea vieții culturale și religioase.
Epoca modernă
După anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist în urma Păcii de la București din 1812, Chișinăul a devenit, din 1818, centrul administrativ al regiunii Basarabia.
Orașul a cunoscut o amplă dezvoltare urbană, fiind construite Catedrala mitropolitană și clopotnița sa, Arcul de Triumf, gara, biblioteci, instituții de învățământ și alte edificii reprezentative. La transformarea aspectului modern al orașului a contribuit și arhitectul Alexandr Bernardazzi.
În perioada interbelică, după Unirea Basarabiei cu România din 1918, Chișinăul s-a afirmat ca unul dintre marile centre urbane ale României Mari.
Au fost înființate școli, teatre, biblioteci și instituții culturale, iar în 1934 Pantelimon Halippa a fondat Institutul Social Român din Basarabia și Universitatea Populară Moldovenească, contribuind la consolidarea vieții academice și culturale.
Capitală a Republicii Moldova
Orașul a trecut prin ocupația sovietică începută în 1940, a revenit temporar în administrația românească între 1941 și 1944, iar după cel de-Al Doilea Război Mondial a redevenit capitala Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.
După proclamarea independenței Republicii Moldova în data de 27 august 1991, Chișinăul și-a păstrat statutul de capitală și principal centru politic, administrativ, economic, cultural și spiritual al statului.
În prezent, municipiul rămâne cel mai important oraș al Republicii Moldova și unul dintre principalele repere istorice și identitare ale spațiului românesc dintre Prut și Nistru.
Cu prilejul împlinirii a 590 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului, Înaltpreasfințitul Părinte Antonie, Mitropolitul Basarabiei, a transmis un mesaj aniversar.
Foto credit: Primăria Municipiului Chișinău
