Mitropolitul Antonie al Basarabiei a transmis un mesaj marți, înaintea aniversării a 590 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului. Înaltpreasfinția Sa pledează pentru recuperarea patrimoniului Mitropoliei Basarabiei: „Avem datoria de a reașeza această moștenire în conștiința publică”.
Părintele Mitropolit amintește că primul înscris cunoscut în care a fost menționat numele orașului Chișinău a fost un document al voievozilor Moldovei din 17 iulie 1436.
„Chișinăul s-a născut în istorie în jurul bisericilor, al școlilor, al tiparnițelor și al instituțiilor de cultură. Aici s-au format generații de slujitori ai altarului, profesori, medici, juriști, oameni de stat și cărturari care au înțeles că o comunitate dăinuie prin credință, educație și respect față de propria identitate”, transmite Mitropolitul Antonie.
„În această devenire, Mitropolia Basarabiei a ocupat un loc hotărâtor. Vreme de generații, ea a reprezentat una dintre marile instituții ale spațiului românesc dintre Prut și Nistru, sprijinind școala românească, cultura, presa, viața filantropică și formarea elitelor intelectuale.”
„În jurul ei s-a conturat o conștiință istorică puternică, întemeiată pe credința ortodoxă, limba română și continuitatea tradiției românești”, subliniază noul Mitropolit al Basarabiei.
Distrugerea memoriei identitare
În continuare, părintele mitropolit amintește că secolul al XX-lea a frânt această continuitate prin ocupația sovietică și regimul ateist impus de statul ocupant: „Regimul sovietic a urmărit dezmembrarea unei instituții care păstra memoria românească a Basarabiei și, odată cu aceasta, a distrus sau a înstrăinat o parte însemnată a patrimoniului ei”.
Înaltpreasfinția Sa amintește câteva dintre clădirile emblematice ale mitropoliei care au fost distruse sau înstrăinate: Palatul Mitropolitan, Casa Eparhială, Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, Seminarul Teologic din Chișinău.
Prin distrugerea bibliotecilor, arhivelor și a multor alte edificii, „s-au risipit manuscrise, documente, opere de artă și mărturii care alcătuiau memoria unei întregi provincii”, subliniază Mitropolitul Basarabiei.
O datorie de suflet
„Astăzi, după mai bine de trei decenii de la reactivarea canonică a Mitropoliei Basarabiei, avem datoria de a reașeza această moștenire în conștiința publică”, adaugă Înaltpreasfințitul Părinte Antonie.
„Recuperarea patrimoniului istoric, restaurarea monumentelor, cercetarea arhivelor și valorificarea acestora în folosul educației, culturii și cercetării reprezintă un proiect de interes național, care privește întreaga societate.”
Chiriarhul român al Chișinăului afirmă că Mitropolia Basarabiei își asumă această lucrare cu răbdare și perseverență și subliniază că orașul Chișinău „are vocația de a redeveni unul dintre marile centre spirituale, culturale și academice ale spațiului românesc și european, asemenea perioadei sale de maximă înflorire din prima jumătate a secolului trecut”.
Mitropolitul Antonie își încheie mesajul cu mulțumiri adresate tuturor celor care slujesc capitala Republicii Moldova în administrație, serviciu public, educație și cultură și cere binecuvântarea lui Dumnezeu și a Maicii Domnului, ocrotitoarea orașului, asupra cetății.
Foto credit: Mitropolia Basarabiei (Palatul Arhiepiscopal din Chișinău, 1919–1940, reconstituire digitală realizată pe baza unei cărți poștale de epocă)
