Nu este de ajuns să cunoști teologia ca pe un sistem de idei, nici să o explici cu rigoare academică. Adevărata înțelegere a lucrurilor lui Dumnezeu se naște acolo unde cunoștința teoretică se întâlnește cu experiența vieții duhovnicești – acolo unde intelectul luminat colaborează cu inima curată.

Această conviețuire dintre studiu și rugăciune, între analiză și viața duhovnicească, se observă și în cele 488 de teze de doctorat în curs de elaborare la Facultățile de Teologie din România. Lista publicată recent de Patriarhia Română descoperă nu doar preocupări intelectuale ale tinerilor teologi, ci și teme care invită trăirea autentică a vieții creștine.

Cercetările doctorale actuale se axează în mare parte pe patru domenii fundamentale: studiul și interpretarea textelor biblice, dezvoltarea teologiei sistemice, investigarea istoriei bisericești și analiza problemelor pastorale contemporane.

Aceste direcții de studiu reflectă preocupările centrale ale teologiei românești actuale, combinând cercetarea teoretică cu aplicațiile practice în viața bisericească.

La fel cum marii teologi au fost în același timp cărturari și oameni ai Bisericii, astăzi tinerii cercetători sunt provocați să-și pună întrebarea: cum se reflectă în viața mea ceea ce studiez? Răspunsul stă în echilibrul dintre mintea ascuțită și sufletul vigilent – singura cale spre o teologie care nu doar informează, ci și transformă.

Actualitate și angajare în viața Bisericii

Întrebat despre actualitatea cercetărilor doctorale în lucru, conf. Adrian Lemeni, directorul Școlii Doctorale „Dumitru Stăniloae din București”, a declarat:

„În ultimii ani, în cadrul studiilor doctorale, am insistat asupra faptului că este important să fie asumate teme de cercetare care să aibă relevanță pentru vremurile în care trăim, să fie de actualitate, inclusiv în proiectele de cercetare depuse pentru examenul de admitere, se prevede această componentă care vizează actualitatea și relevanța temei”.

„Cred că este foarte important să înțelegem că asumarea unui proiect de cercetare doctorală presupune, în mod fundamental, o devenire a doctorandului, a celui care își propune și își asumă proiectul respectiv. Evident că trebuie ținute împreună exigențele academice, cele de cercetare, cu, această angajare existențială a doctorandului și care trebuie să reflecte fundamental o angajare în viața credinței, în viața Bisericii”, a adăugat acesta.

Conf. Adrian Lemeni a subliniat, de asemenea, complexitatea și exigențele studiilor doctorale în teologie, evidențiind necesitatea unei pregătiri solide și a unei culturi vaste, care să depășească granițele teologice și să includă o deschidere spre diverse domenii ale cunoașterii.

„Sunt foarte multe provocări cu care ne confruntăm și care necesită, evident, o pregătire foarte consolidată, o cultură largă, nu doar o cultură teologică, o deschidere spre alte domenii, dar dincolo de toată această atitudine cuprinzătoare, cred că e foarte importantă asumarea prin viață a ceea ce presupune o trăire autentic creștină, ortodoxă și o angajare în viața Bisericii, pentru a surprinde aceste înțelesuri duhovnicești, indiferent de temă”.

Interesul pentru opera Sf. Dumitru Stăniloae

Analizând lista cercetărilor doctorale, putem observa că opera Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae rămâne una din principalele subiecte de interes ale tinerilor cercetători români. Acest fenomen poate reprezenta o mărturie elocventă a modului în care contribuțiile sale teologice au fost percepute și valorificate cu mult înainte de canonizarea acestuia.

În total, 14 cercetări doctorale au în atenție opera Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, iar temele abordate variază de la dogmatică, teologie pastorală, misiologie, teologie morală și liturgică.

Diversitatea tematică a acestor cercetări doctorale reflectă nu doar bogăția operei sale, ci și modul în care aceasta răspunde la multiplele provocări ale teologiei contemporane.

Implicațiile teologice ale noilor tehnologii: Inteligența Artificială

Printre numeroasele teze de doctorat aflate în curs de elaborare, există în prezent o singură cercetare care abordează direct inteligența artificială. Intitulată „Perspectiva teologiei despre mintea umană și provocările inteligenței artificiale”, lucrarea deschide un dialog extrem de necesar între teologie și noile tehnologii.

Deși, în prezent, este singulară, cercetarea are potențialul de a deschide un întreg domeniu de studiu în teologia românească, întrucât, pe măsură ce tehnologia evoluează, trebuie luate în considerare și implicațiile și provocările teologice și morale.

Tezele enumerate mai sus, precum și multe altele din lista publicată de Patriarhia Română, demonstrează că teologia românească contemporană reușește să mențină această tensiune creatoare între adâncimea academică și relevanța duhovnicească, între fidelitatea față de tradiție și deschiderea către lumea de astăzi.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu