Anii libertății au însemnat pentru multe dintre comunitățile noastre posibilitatea de a se vedea împlinită dorința de zidire a unei biserici. Chiar dacă mediul public este adesea bombardat de critica nedreaptă adusă construirii de biserici, comunitățile de credincioși au urmat dorința înaintașilor și nevoile actuale de a înălța lăcașuri de rugăciune. Un exemplu concret este Biserica „Sfântul Mina” din Brașov, zidită după Revoluție, dar dorită încă din 1944.
Zidirea lăcașului de cult se leagă de numele fostului protopop de Brașov Ioan Popița, trecut la Domnul în urmă cu doar câțiva ani. Cartierul Noua, după cum însuși numele sugerează, face parte din zonele mai tinere ale Brașovului. Deschiderea marilor uzine industriale din oraș, cum ar fi „Steagul Roșu”, a însemnat nașterea unor noi cartiere, populate cu tinere familii. În acest cartier, încă din 1944 a fost înființată o parohie, chiar de protopopul Ioan Popița. Imediat s-a născut și nevoia de a zidi o biserică, dar dorința credincioșilor și a părintelui Popița a întâmpinat refuzul autorităților comuniste de a oferi aprobările necesare. Cu toate acestea, comunitatea păstorită de părintele Popița nu s-a oprit aici și a amenajat o capelă într-o casă din cartier. Cu destinația de casă parohială, clădirea adăpostea la etaj lăcașul de cult închinat Sfântului Ioan Botezătorul, care în 1965 a fost pictat de Gheorghe Dobrescu și fiii săi, Mihai și Ioan, în tehnica tempera. În 1969 s-a construit aici și o clopotniță și s-au făcut anumite modificări la casa unde exista și capela parohială. Viața tinerei comunități a însemnat și alte nevoi decât cele spirituale, cum ar fi înființarea unei grădinițe, a unei școli și a unei maternități. Toate acestea au fost deschise tot prin eforturile regretatului protopop Ioan Popița.
Biserica mare
Anii au trecut peste credincioșii din Noua, dar dorința de a avea o biserică mare, potrivită comunității, a rămas adânc sădită în inimile lor. În 1987, unul dintre actualii parohi, părintele Simion Cibian, a venit aici ca ajutor pentru părintele Popița. „Am încercat să inițiem construirea bisericii la acea vreme, dar ne-am confruntat cu aceleași piedici, în special cu refuzul de a primi autorizațiile necesare. A rânduit Dumnezeu ca în 1990 să avem libertatea de a începe demersurile pentru obținerea terenului și apoi am pus piatra de temelie, în 1991, când mitropolitul Antonie Plămădeală a venit la noi și a oficiat slujba religioasă”, a povestit părintele Simion Cibian.
Părintele își aduce aminte cu mult drag de protopopul Ioan Popița, vrednic slujitor al Domnului până aproape de ceasul trecerii dincolo. Chiar și la peste 90 de ani, părintele Popița încă mai slujea. „S-a stins ca o lumânare”, își amintește părintele Cibian. La fel își amintește părintele Cibian și de tinerii credincioși de la acea vreme, care umpleau ca și acum lăcașul de cult la slujbele religioase. „Aveam câte 300 de botezuri pe an”, continuă părintele Simion.
Istoricul Nicolae Stoicescu, printre ctitori
De biserica mare din Noua, închinată Sfântului Mina, se leagă și numele regretatului profesor Nicolae Stoicescu, un mare istoric și demnitar al țării noastre. După cum ne-a spus tânărul paroh de la biserica brașoveană, părintele Cornel Toma, profesorul Nicolae Stoicescu a donat terenul unde se află acum biserica, a adus ajutoare din Grecia și a rămas în memoria comunității ca un mare ctitor și binefăcător. „Nicolae Stoicescu a rămas alături de noi, pentru că-și doarme somnul de veci în cimitirul din Noua”, a spus părintele Cornel Toma.
Proiectul arhitectural a fost realizat de arhitectul Răzvan Dracea. Lăcașul de cult impresionează prin dimensiunile sale, prin frumusețea și unicitatea zidirii. În perioada 2002-2006, lăcașul de cult a fost pictat de Vasile Carp. Părintele Cornel Toma a spus că pictura este una deosebită nu doar prin culorile vii și prin frumusețea scenelor. Tradiția bizantină a fost armonios împletită cu cea românească, încât pictura are un specific aparte. „Pictura este în consonanță cu zona, în sensul că fondul verde ne duce cu gândul la frumusețea munților ce ne înconjoară. Apare în pictura noastră și roșul, ca simbolul sângelui de martir. În cele din urmă, albul din scene simbolizează Învierea Domnului, transfigurarea la care sunt chemați credincioșii din Carpați”, ne-a explicat părintele Toma.
În 2006, îndată după finalizarea picturii, biserica a fost târnosită de Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului.
Cateheze cu tinerii
Așa cum a fost dorința credincioșilor din Noua încă de la început, biserica mare este în prezent inima comunității. Nu doar slujbele religioase adună, duminică de duminică și sărbătoare de sărbătoare, sute de credincioși, ci și activitățile parohiale se bucură de o atenție deosebită din partea credincioșilor. Părintele Cornel Toma a adus în parohie două proiecte naționale pentru tineri: „Hristos împărtășit copiilor” și „Alege școala!”. Aceste două proiecte ale Patriarhiei Române, implementate în Parohia Noua II, au fost completate de un al treilea proiect de cateheză pentru copii. „Avem peste 70 de copii din cartier, împărțiți pe trei cicluri: cel de preșcolari, cel de școlari și un cel de liceeni. Aceste proiecte au stârnit interesul tinerilor și am încercat să le venim în ajutor atât cât ne-a stat în putință”, a mai spus părintele Toma.
Tinerii implicați în aceste proiecte, dar și ceilalți apropiați ai bisericii nu uită de semenii aflați în nevoi, iar periodic organizează colecte pentru ajutorarea săracilor. Și corul parohial, de muzică bizantină, se bucură de o prezență consistentă din partea tinerilor.
(Articol publicat în Ziarul Lumina din 15 iulie 2013, apărut sub semnătura lui Ștefan Mărculeț)
