Sărbătoarea Bunei Vestiri, denumită popular Blagoveştenie (după termenul slavon), este rânduită pentru amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte pe Fiul lui Dumnezeu.
Cu prilejul acestei sărbători, mai multe lăcaşuri de cult din Arhiepiscopia Craiovei îşi serbează hramul.
Obedeanu – cea mai veche biserică de zid din Craiova
Ziua de 25 martie reprezintă, ca în fiecare an, prilej bucurie duhovnicească pentru credincioşii din Cetatea Băniei. Locul de rugăciune pentru această sfântă zi închinată alesului praznic al Bunei Vestiri este ca de fiecare dată ctitoria boierului Constantin Obedeanu, cea mai veche biserică de zid din Craiova.
După cum aflăm de pe site-ul oficial al Mitropoliei Olteniei, programul liturgic va începe din ajunul praznicului, vineri, 24 martie, când va fi oficiată slujba Vecerniei unită cu Litia. A doua zi, preoţii slujitori vor săvârşi Utrenia şi Sfânta Liturghie.
Vechi aşezământ boieresc care datează încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, Biserica Obedeanu din Craiova a fost ctitorită de paharnicul Constantin Obedeanu. A fost ridicată între anii 1748 şi 1753 pe locul unei mai vechi biserici din lemn care purta hramul „Buna Vestire”.
Cel de-al doilea hram, „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, a apărut ulterior pentru a marca ziua de nume a ctitorului. Sfântul locaş este cea mai veche biserică din cărămidă aflată în Cetatea Băniei. Este aşezată în partea de vest a oraşului, lângă vechea barieră a cartierului Brestei. Este singura biserică de zid din prima jumătate a veacului al XVIII-lea care şi-a păstrat intactă pisania originală.
Cu toate că în vechime a fost numită adeseori mănăstire, Biserica Obedeanu nu a avut niciodată regim monastic. Denumirea pe care şi-a împropriat-o are legătură cu înfăţişarea ei măreaţă, înconjurată de jur împrejur de mai multe dependinţe. Sfântul locaş a avut de asemenea numeroase proprietăţi, precum mănăstirile de odinioară.
Un lucru mai puţin cunoascut este şi faptul că paharnicul Constantin Obedeanu, ctitorul principal, a ridicat-o spre folosul duhovnicesc al familiei sale şi al credincioşilor din împrejurimi, întocmai cum îi promisese Maicii Domnului. Chiar în hrisovul de întărire a testamentului ctitorului, de la 1753, se arată că biserica era deservită de trei preoţi de mir.
Marele istoric Nicolae Iorga, deşi o numeşte „mănăstire“, precizează că ea a fost deservită întotdeauna de preoţi de mir, şi nu de călugări.
Şcoala „Obedeau”, locul de formare al marilor personalităţi oltene
De numele boierului Obedeanu, ctitorul bisericii, se mai leagă şi existenţa Şcolii Nr. 1 „Obedeanu”, aflată în vecinătatea sfântului locaş, precum şi frumoasa Fântână „Obedeanu”, aşezată pe Calea Bucureşti, la ieşirea din oraş, în direcţia Filiaşi – Turnu Severin.
Înfiinţarea Şcolii „Obedeanu” este menţionată în codicul diatei venerabilului ctitor, din 1753:
Cu plecăciune mă rog înalţilor domni care se vor întâmpla stăpânitori ţării acesteia să nu strice acest aşezământ şcolar, ci mai vârtos să-l întărească fiindcă întemeiarea şcoalelor de învăţătură este în adevăr cea dintâi pricină folositoare a naţii.
Şcoala a luat fiinţă în anul 1775 şi a funcţionat în decursul timpului sub mai multe forme: gimnaziu, şcoală de cântăreţi, seminar teologic, şcoală de băieţi şi fete în timpul domnitorului Cuza. Printre elevii acestei prestigioase instituţii de învăţământ s-au numărat personalităţi de seamă ale istoriei noastre: Tudor Vladimirescu, Gheorghe Chiţu, Alexandru Macedonski, Petrache Poenaru, Eugen Carada, Gogu Constantinescu, Nicolaescu Plopşor, Nicolae Titulescu etc.
În judeţul Gorj, trei locaşuri de închinare îşi vor serba hramul vineri, 25 martie. Este vorba de bisericile din Boca, Copăcioasa şi Tismana. Credincioşii din localitatea Dobra, comuna Pleşoiu, judeţul Olt, se pregătesc, de asemenea, de marele praznic.
