Biserica și Statul conferă distincții cruciforme

Cu ocazia sărbătorilor hramului Catedralei patriarhale, Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, Capitala este binecuvântată cu prezența unei părticele a Cinstitului Lemn și de viață făcătoare Cruci. Se cuvine să amintim că, instituită ca obiect de tortură, crucea a devenit podoaba cea mai de preț al creștinilor, datorită Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului Hristos. Pentru merite deosebite, Biserica Ortodoxă Română, Statul român și Casa Regală a României conferă o serie de distincții în formă de cruce, informează „Ziarul Lumina”.

Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române prevede, la art. 147 (1), că ‘pentru activitate meritorie îndelungată pe tărâm pastoral-misionar, administrativ-bisericesc, didactic-educativ și social-filantropic, la propunerea chiriarhilor, Patriarhul acordă distincția Crucea Patriarhală pentru clerici și mireni, cu gramată’. Forma ‘Crucii Patriarhale’, devenită cea mai înaltă distincție a Bisericii noastre, a fost aleasă de vrednicul de pomenire patriarh Miron Cristea, în anul 1925, drept element central al stemei patriarhale: ‘Am scos din centrul emblemei vulturul cu aripi întinse și am pus Crucea Patriarhiei Române, adică o cruce aleasă de mine, cum am văzut-o din lemn, cu gratii nu de apărare, ci decorative, la o casă țărănească, adică o Cruce de bază și cu subdiviziuni de cruci la infinit, respectiv până la posibilul diviziunii. Această cruce am așezat-o pe bisericuța și clopotnița mea de la Toplița. Am văzut-o de vreo două ori și pe biserici vechi de lemn în Moldova și Ardeal’.

Cea mai înaltă distincție a Statului român are forma unei cruci

În cadrul Administrației Prezidențiale a României funcționează Cancelaria Ordinelor, compartiment ce gestionează conferirea decorațiilor de către Statul român. ‘Monitorul Oficial al României’ din 29 iunie 1998 publica ordonanța de urgență a Guvernului prin care ‘se instituie Ordinul Steaua României, cel mai înalt ordin național românesc, pentru a recompensa serviciile excepționale, civile și militare, aduse Statului și poporului român’. Conform Regulamentului Ordinului Steaua României, însemnul decorației este ‘o cruce românească repetată, emailată albastru închis, având așezate între brațe patru acvile heraldice românești, cu zborul larg deschis’. În centrul crucii se află un medalion emailat roșu; pe avers medalionul poartă stema României, model 1992, și o bordură emailată albastru, pe care este înscrisă deviza: ‘Genere et Corde Fraters’ (‘Frați de inimă și sânge’), iar pe revers sunt înscrise cifrele anului ‘1877’. Medalionul este înconjurat de o cunună de frunze de stejar, emailată verde. Ordinul Steaua României cuprinde șase grade: colan, mare cruce, mare ofițer, comandor, ofițer și cavaler. Această distincție este conferită prin decret de președintele României, care, pe parcursul mandatului, o poartă în grad de colan, comandă specială.

Crucea națională serviciul credincios

În cadrul Sistemului Național de Decorații se regăsește Crucea națională Serviciul credincios, în cadrul ordinului cu același nume ce mai conține și o medalie națională. Serviciul credincios a fost instituit de domnitorul Carol I, în aprilie 1878, în cadrul primului sistem de decorații al României independente. Crucea s-a adăugat în 1906, devenind superioară ierarhic primelor. ‘Monitorul Oficial al României’ din 10 iulie 2000 publică ordonanța de urgență a Guvernului privind reinstituirea Ordinului, Crucii și Medaliei Naționale Serviciul Credincios, ‘a doua decorație în ierarhie, pe timp de pace, și a treia, în ierarhia decorațiilor militare de război’. Însemnul acestui ordin este ‘o cruce cu brațele arcuite și lățite spre margini, emailată albastru deschis; între brațele crucii se află o cunună formată din frunze de laur din metalul gradului, iar în centrul crucii se află un medalion din metalul gradului’. Modelul crucii naționale Serviciul Credincios ‘este similar cu cel al ordinului, dar nu este emailat’. Distincția se oferă pe viață, are însemne pentru civili, militari și de război și se acordă în trei clase: clasa a III-a, clasa a II-a și clasa I. Gradul de mare cruce al Ordinului Serviciul Credincios este asimilat gradului militar de general de divizie, iar Crucea Națională Serviciul Credincios este cea mai importantă distincție care poate fi acordată persoanelor fără studii superioare.

Decorații comemorative

Statul român mai oferă două decorații comemorative cruciforme. ‘Crucea Comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945’, a fost instituită la 15 iulie 1994 și are forma unei cruci de Malta, este confecționată din oțel oxidat, cu borduri înălțate și lise și un cerc central, având mijlocul hașurat și vopsit negru. Pe avers poartă acvila românească cruciată și pe revers însemnul ‘1941-1945’. Începând din anul 2000, a fost inclusă în rândul decorațiilor de categorie națională. Cea de-a doua este ‘Crucea Comemorativă a Rezistenței Anticomuniste’, decorație ‘care să poată recompensa moral pe cei care au suferit în închisorile și lagărele de muncă forțată sau au fost deportați din motive politice, sociale, religioase sau etnice, precum și pe cei care au participat la rezistența armată față de regimul dictatorial’.

Crucea Casei Regale a României

Prin Ordinul Majestății Sale, Regele Mihai I, șeful Casei Regale a României, la 10 mai 2008 s-a instituit decorația ‘Crucea Casei Regale a României’. Purtătorii acestei distincții sărbătoresc ziua Crucii Casei Regale anual, la 26 martie, ziua în care domnitorul Carol I a devenit primul rege al României. Crucea este din argint masiv, cu email albastru. Pe avers are cifrul personal regal împodobit cu patru coroane mici, iar pe verso are stema regală. Acest ordin păstrează forma de cruce pe care au dezvoltat-o toți suveranii României în ceea ce privește decorațiile regale. Carol I a instituit o serie de decorații cruciforme: în 1878 – Crucea ‘Trecerea Dunării’ și Crucea Comemorativă ‘Elisabeta’ (comemorarea Războiului de independență), în 1881 – ‘Coroana României’, în 1909 – Ordinul ‘Carol I’ și în 1913 – ‘Răsplata Serviciului Militar’. Regele Ferdinand a instituit o serie de distincții în formă de cruce: Ordinul militar de război ‘Mihai Viteazul’ (1916), Ordinul ‘Crucea Regina Maria’ (1917), ‘Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1917’ și Crucea ‘Meritul Sanitar’. În amintirea sa, în anul 1929 a fost instituit Ordinul cruciform ‘Ferdinand I’. Domnia regelui Carol al II-lea a produs o serie de schimbări în sistemul de decorații al regatului României, majoritatea păstrând forma unei cruci: Ordinul ‘Virtutea Aeronautică’ (1930), Ordinul ‘Meritul Cultural’ (1931), Ordinul ‘Pentru Merit’ (1931), Ordinul ‘Serviciul Credincios’ (1932), Ordinul ‘Meritul Agricol’ (1932), Ordinul ‘Bene Merenti al Casei Domnitoare’ (1935), Crucea ‘Casei Domnitoare’ (1935), Crucea ‘Bene Merenti pentru Salvare’ (1940).

Comentarii Facebook


Știri recente

Episcopia Canadei: Conferințele Postului Mare, online

Episcopia Ortodoxă Română a Canadei vă invită la seria de întâlniri duhovnicești „Conferințele Postului Mare 2021 – «Prin ușile pocăinței spre bucuria Învierii»”. Întâlnirile vor fi transmise online (via Zoom/Facebook) în primele cinci duminici ale…