În legătură cu opiniile exprimate în articolul intitulat Roumanie : donnez-nous notre église quotidienne ! (România: dă-ne nouă biserica cea de toate zilele!), publicat în „Le Courrier des Balkans” din ziua de 13 ianuarie 2010, facem următoarele precizări:
După anul 1990, în România, la inițiativa comunităților de credincioși au fost construite noi biserici ortodoxe în cartierele marilor orașe sau în sate și comune, acolo unde, în timpul regimului comunist, deși erau necesare, autoritățile au interzis construirea lor. Mai mult, s-a constatat faptul că, în contextul unei societăți din ce în ce mai secularizate și individualiste, prezența noilor biserici, mai ales în cartierele din marile orașe, are un efect social benefic.
În general, pe lângă bisericile nou construite (ca și pe lângă cele deja existente) s-au construit deja mai multe așezăminte sociale (cantine sociale, cabinete medicale, centre de zi, farmacii, locuințe protejate etc.) cu scopul ajutorării celor aflați în dificultate sau a familiilor afectate de șomaj, creșterea ratei divorțurilor, violența domestică, alcoolism, migrație etc. În acest sens, menționăm faptul că numai pe lângă parohiile din București funcționează 11 cantine sociale, 9 cabinete medicale, 3 cămine pentru persoanele vârstnice, 2 grădinițe, 7 locuințe protejate etc.
Astfel, se poate constata că ridicarea de noi biserici și așezăminte sociale de către Biserica Ortodoxă Română nu se face în opoziție sau în competiție cu activitatea medicală și educațională din România, ci în completare sau colaborare cu autoritățile de stat centrale și locale. În acest sens, activitatea pastoral-misionară și social-educațională a unei parohii contribuie la sănătatea spirituală și la realizarea coeziunii sociale a oamenilor confruntați cu singurătatea, incertitudinea și disperarea din cauza sărăciei și a altor fenomene din societatea românească de azi.
După anul 1990, Biserica Ortodoxă Română a înființat numeroase instituții de asistență medicală, inclusiv un spital (Providența – Iași), urmând ca în viitor să construiască și alte unități medicale în parteneriat cu Ministerul Sănătății Publice și autoritățile locale. În același timp, eparhiile Bisericii Ortodoxe Române au început să organizeze grădinițe și, în colaborare cu inspectoratele școlare, derulează la nivel local o serie de programe educaționale (de exemplu, centre de tip after-school pe lângă parohii) ai căror principali beneficiari sunt, în primul rând, elevii din comunitate. Pe de altă parte, Patriarhia Română, prin programul intitulat Alege școala!, desfășurat la nivel național prin eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, contribuie la prevenirea fenomenului abandonului școlar, așa cum prin numeroasele programe sociale derulate în întreaga țară contribuie la integrarea și coeziunea socială, precum și la promovarea solidarității sociale. Dar, izvorul activității sociale a Bisericii se află în viața liturgică și spirituală creștină, adică din Liturghie izvorăște filantropia.
În acest context, potrivit Legii Cultelor nr. 489/2006, Statul susține activitatea Cultelor recunoscute datorită rolului lor social important, pe care, însă, unii observatori și analiști români sau străini cu atitudine anticlericală nu pot să-l aprecieze obiectiv și integral. Prin urmare, considerăm că este tendențioasă punerea în contrast a Bisericii cu Școala și cu Spitalul, așa cum procedează cei care, în numele unor ideologii umaniste generatoare de vid spiritual se simt deranjați de prezența activă și influența spirituală a Bisericii în societatea românească de astăzi.
În concluzie, trebuie precizat și faptul că pentru construirea de noi lăcașuri de cult, fondurile necesare provin în proporție de 80% de la comunitățile de credincioși (beneficiarii) și diferiți sponsori, iar numai în proporție de 15-20% de la bugetele de stat sau cele locale.
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMNE
