Arhiepiscopul Ieronim al Atenei a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Internaționale a Mediului în care afirmă că această zi „nu este o sărbătoare, ci o zi de reflecție și considerare a eforturilor făcute pentru protejarea naturii”.
Arhiepiscopul Ieronim atrage atenția asupra existenței unei ignoranțe și indiferențe substanțiale față de problema mediului înconjurător.
Data de 5 iunie este „o zi de referință pentru reînnoirea luptei pentru salvarea casei noastre pe care ne-a dat-o Ziditorul, și anume, planeta pământ”.
- Patriarhul Ecumenic despre criza ecologică
- Patriarhul Daniel despre grija față de mediul înconjurător
- Patriarhul Daniel: Să nu profanăm, să nu urâțim creația
Pentru Arhiepiscopul Atenei, multe dintre discuțiile și evenimentele organizate până în prezent pe tema mediului se aseamănă cu „dialogul surzilor”, deoarece problemele ecologice încă există deși „toată lumea percepe la nivel teoretic stadiul critic al problemei și mulți iau inițiative sau încearcă să contribuie cu bunăvoință la soluționarea ei”.
Pentru a înțelege îndemnul și binecuvântarea lui Dumnezeu către primii oameni, Adam și Eva, de creștere, înmulțire și stăpânire a pământului (Facere 1:27-28), „omul trebuie mai întâi să se conducă spre adevărata cunoaștere a sinelui”.
Exemplul de oameni care „ne învață gândirea ecologică” sunt Sfinții Bisericii Ortodoxe, întrucât ei au împlinit scopul existenței lor ca oameni și participă la slava dumnezeiască.
În mesajul transmis de Ziua Mediului, Arhiepiscopul Atenei citează doi Sfinți importanți ai Bisericii Ortodoxe.
În timp ce Cuviosul Isaac Sirul subliniază importanța „arderii inimii pentru întreaga creație”, Sfântul Cosma Etolul a prezis că „oamenii vor rămâne săraci, pentru că nu vor avea dragoste pentru copaci”.
Arhiepiscopul Atenei concluzionează că „problema ecologică este la bază spirituală, având dimensiuni morale enorme”.
„Fără eliberarea omului de egocentrismul și eudemonismul său, fără perspectiva ascetică a creației și utilizarea rațională și înțeleaptă a bunurilor materiale și a bogăției, problema ecologică în loc să fie limitată se va extinde”.
De aceea, cea mai mare provocare astăzi o reprezintă pocăința, „întoarcerea către Dumnezeu-Creatorul și redefinirea noastră în perspectiva planului divin pentru creație și mediul înconjurător”.
Foto credit: Eurokinissi
