Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei a realizat o hartă interactivă care cuprinde cimitirele din Europa Centrală în care sunt înhumaţi soldaţi români din cele două războaie mondiale.
Harta prezintă 180 de cimitire, fiecare obiectiv având menţionată adresa, o scurtă descriere, imagini, informații generale şi trimiteri către alte surse de informare.
Arhiepiscopia precizează că harta va fi actualizată permanent şi vor fi adăugate şi alte locaţii.
„Harta trimite în special la cimitire, acestora adăugându-se, în câteva cazuri, monumente comemorative precum placa memorială de la primăria din Blaesheim, Franța, crucea-monument dezvelită acum câteva zile în cimitirul militar italian din Bolzano sau Monumentul eroilor români și sovietici din centrul orașului slovac Banská Bystrica”.
„În total sunt 180 de obiective: 70 din Germania, 17 din Polonia, 21 din Franța, 22 din Austria, 27 din Italia, 8 din Slovenia, 7 din Slovacia, 3 din Ungaria, 2 din Cehia și 1 din Belgia, la care se adaugă câte unul din două țări balcanice: Macedonia de Nord și Bulgaria”, a menţionat Ierom. Ioan Popoiu, consilier cultural al Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei şi Luexemburgului.
Cimitirele unde se găsesc mai mult de zece români sunt marcate cu cruci latine albastre (Primul Război Mondial), respectiv galbene (Al Doilea Război Mondial), iar cele în care se găsesc 9 sau mai puține morminte, precum și cele în care nu există date cu privire la numărul de români înmormântați, sunt marcate cu cruci grecești (albastre, pentru Primul Război Mondial, respectiv galbene, pentru Al Doilea Război Mondial).
„În demersul de alcătuire a hărții am pornit de la o listă a numelor soldaților români prizonieri în Primul Război Mondial dintr-un catalog al mormintelor de război, oferită cu generozitate de Federația Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război, încă din Anul Centenar 2018, la care se adaugă listele disponibile pe site-ul Oficiul Național românesc pentru Cultul Eroilor”.
„Pe lângă aceste două surse principale, am întregit demersul prin numeroase alte cercetări efectuate fie studiind materiale de profil (monografii, studii, articole), fie apelând la alte surse disponibile pe internet, o parte dintre ele fiind verificate apoi prin cercetări la fața locului (călătorii de documentare, dar și pentru săvârșirea unor slujbe de pomenire, împreună cu Protos. Athanasie Ulea în Polonia – august 2021, respectiv Austria, Slovenia, Ungaria și Slovacia – septembrie 2021). Multe din obiectivele situate în Franța au fost identificate pornind de articolul Cimitirele militare române din Franța, publicat de Pr. Vasile Iorgulescu în revista Apostolia, nr. 159/iunie 2021, iar în ceea ce privește pe cele din Italia, am beneficiat de sprijinul Centrului Eparhial de la Roma”, a explicat Ierom. Ioan Popoiu.
Multe dintre cimitirele evidenţiate pe hartă au fost vizitate, în ultimii ani de clerici români din Germania şi Austria, fiind oficiate slujbe de pomenire pentru eroii naţionali înhumaţi în afara graniţelor.
„Publicarea acestei hărți urmărește conștientizarea preoților și credincioșilor români din Diaspora europeană de importanța liturgică și culturală a cimitirelor unde odihnesc eroi ai neamului. Cinstirea înaintașilor care și-au dat viața pentru Țară, departe de familiile și casele lor, este un mod de a-i salva pe aceștia de la uitare, dar și o bună ocazie pentru a le povesti copiilor și tinerilor despre generațiile de altă dată și despre timpurile grele de acum un secol”, menţionează Părintele Popoiu.
Părintele Ioan Popoiu a reamintit contextul istoric în urmă căruia mulţi soldaţi români îşi dorm somnul de veci în afara graniţelor ţării.
„În toamna anului 1916, în urma contraofensivei Puterilor Centrale, țara noastră s-a găsit ca într-un clește, atacată atât dinspre Carpați, cât și dinspre ținuturile dunărene. Numai în bătălia de la Turtucaia au căzut prizonieri 26.000 de ostași, cei mai mulți fiind deportați în lagăre din Prusia răsăriteană și valea Dunării. Arhivele atestă captivitatea a 147.986 de români, în timpul Primul Război Mondial, în Imperiul German și a altor 52.800 în Imperiul Austro-Ungar”.
„În ceea ce privește fatalitățile, 39.774 (adică 27% dintre prizonierii din Germania) au murit în detenție, în multe din cele 96 de lagăre pentru soldați, respectiv 80 pentru ofițeri, sau în tabere de muncă, fabrici, ferme, mine, la construcția de drumuri și tranșee. Astfel s-a ajuns ca astăzi să se găsească, în aproape toate regiunile Germaniei și Austriei în cimitire civile și militare, morminte ale prizonierilor români de război, alături de ruși, francezi, italieni ș.a. La acestea se adaugă regiuni din Polonia și Franța aflate odinioară în administrație germană”.
Harta a fost realizată în contextul anului omagial şi comemorativ 2021 dedicat pastoraţiei românilor din afara României şi celor adormiţi în Domnul.
Sursă foto: Captură Google Maps
