Primul monument comemorativ al Rezistenței anticomuniste din Bucovina a fost inaugurat joi la Vicovu de Jos. Este amplasat pe locul unde a fost împușcat Lt. Vladimir Macoveiciuc, conducătorul celui mai important grup de Rezistență anticomunistă din Bucovina.
Memorialul, inspirat de o cruce de la biserica ștefaniană Pătrăuți și realizat în atelierul Mănăstirii Putna, a fost sfințit de Episcopul Vicar Damaschin Dorneanul.
La eveniment au participat Arhim. Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, Acad. Radu Ciuceanu supraviețuitor al Experimentului Pitești și autorul unui studiu despre Rezistența armată din Bucovina, Irina-Loredana Stănculescu, Consulul general al României la Cernăuți, Părintele Ionel-Constantin Maloș, Protopop de Rădăuți, clerici și oficialități locale.
Ceremoniile au inclus salutul drapelului, sfințirea monumentului, o slujbă de pomenire pentru țăranii-ostași care au luptat voluntar în Batalionul Fix Regional Bucovina și onorul militar prezentat de Garda de Onoare a Batalionului 17 Vânători de Munte „Dragoș Vodă” Vatra Dornei și Garda de Onoare a Inspectoratului Județean de Jandarmi „Bogdan Vodă” Suceava, cu Muzica Militară a Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt” Iași.
În continuare, elevi din Bucovina de Sud (județul Suceava) și Bucovina de Nord (Regiunea Cernăuți) au oferit un program artistic omagial. Evenimentul s-a încheiat cu un praznic de pomenire organizat, cu respectarea normelor sanitare, în curtea bisericii.
Simbolistica monumentului
Monumentul a fost realizat de Asociația Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Arboroasa cu sprijinul Mânăstirii Putna, al Protopopiatului Rădăuți și al Comitetului de inițiativă al cetățenilor din Vicovu de Jos.
A fost amplasat pe drumul național DN2H, în dreptul clopotniței Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh” din Vicovu de Jos.
Troița realizată la Mănăstirea Putna este copia identică a unei troițe de secol XIX de la Biserica monument UNESCO din Pătrăuți, județul Suceava, ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.
47 de lamele din aripa monumentală îi reprezintă pe luptătorii comandați de Lt. Vladimir Macoveiciuc. Alte 6 lamele cu forme antropomorfe simbolizează familia lui Vladimir Macoveiciuc, victimă a represiunilor comuniste.
Trovantul din piatră care străjuiește edificiul comemorativ simbolizează o Masă a Tăcerii la care s-au așezat în ceruri toți luptătorii grupului Macoveiciuc – căzuți în luptă, uciși sau deportați în Siberia.
O masă similară se găsește din vechime la biserica monument istoric din Pătrăuți și se crede că ar fi putut fi sursa de inspirație pentru Masa Tăcerii realizată de sculptorul Constantin Brâncuși.
Cine a fost Vladimir Macoveiciuc
Vladimir Macoveiciuc s-a născut la 26 octombrie 1906, în comuna Voitinel, fostul județ Rădăuți, fiind fiul lui Samson și al Ioanei. Mama sa a rămas văduvă de tânără, cu trei copii. Macoveiciuc nu a făcut parte din nicio organizație politică.
De meserie comerciant, Vladimir Macoveiciuc avea și o bună pregătire militară. În armată fusese instructor, însărcinat cu pregătirea militară a tinerilor. A devenit partizan prin forța lucrurilor, din cauza abuzurilor și a crimelor de neimaginat săvârșite de militarii sovietici în perioada martie – septembrie 1944.
Batalionul Fix Regional Bucovina a fost o grupare de partizani anticomuniști români din Bucovina constituită din ordinul Marelui Stat Major român la 29 martie 1944.
Vladimir Macoveiciuc a acționat în zona de sud a Bucovinei, unde a luptat până în 1946. După 23 august 1944, a rămas în clandestinitate cu o parte din oameni, organizând rezistența în munți. Peste 40 de partizani au fost identificați ca făcând parte din grupul său, dar se pare că au fost mult mai mulți. Erau țărani din comunele Voitinel, Gălănești, Hurjuieni, Vicovu de Jos și de Sus, Horodnic de Sus și de Jos.
Dezvelirea edificiului comemorativ se încadrează în Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României şi Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor.
Proiectul și-a propus redescoperirea satului Vicovu de Jos ca loc al memoriei colective și dezvoltarea unei culturi a rememorării prin antrenarea comunității în recuperarea faptelor istorice.
Foto credit: Mănăstirea Putna
