În 11 iunie celebrăm Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești, dată care amintește de unul dintre momentele importante ale istoriei naționale și de începutul procesului care avea să conducă la formarea României moderne.
În ziua de 11 iunie 1848, domnitorul Gheorghe Bibescu a semnat Proclamația de la Islaz, recunoscând astfel Guvernul Revoluționar Provizoriu al Țării Românești și programul adoptat de revoluționari cu două zile înainte, în localitatea Islaz.
Considerată cel mai important moment al anului revoluționar 1848 în Țara Românească, această zi a marcat acceptarea oficială a revendicărilor formulate de generația pașoptistă și a idealurilor care urmăreau modernizarea societății românești.
Din rândul revoluționarilor din cele trei țări române s-au remarcat Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Nicolae Bălcescu, Ion C. Brătianu, Avram Iancu, Sfântul Ierarh Andrei Șaguna și C.A. Rosetti. Alături de aceștia, Ana Ipătescu, Maria Rosetti și Pelaghia Roșu au rămas simboluri ale implicării femeilor în lupta pentru libertate, drepturi și afirmare națională.
Deși Revoluția a fost oprită în septembrie 1848, prin intervenția forțelor otomane și ruse, ideile promovate atunci au continuat să inspire generațiile următoare și au stat la baza marilor transformări politice ale secolului al 19-lea: Unirea Principatelor din 1859, Independența României din 1877-1878 și dezvoltarea instituțiilor moderne ale statului român.
Revoluția de la 1848
Revoluția de la 1848 din țările române a făcut parte din amplul val revoluționar european care a cuprins continentul în acel an, pe fondul revendicărilor privind libertățile cetățenești, reformele sociale și afirmarea identităților naționale.
Un rol important în răspândirea acestor idealuri l-a avut Revoluția Franceză din februarie 1848. Dacă în Franța revendicările au avut cu precădere un caracter social și politic, în Europa Centrală și de Est acestea s-au împletit cu aspirațiile de emancipare națională.
În spațiul românesc, revoluția s-a desfășurat într-un context complicat. Transilvania, Banatul, Bucovina și Basarabia se aflau sub stăpânirea unor imperii străine, în timp ce Moldova și Țara Românească erau constrânse să accepte protectoratul Rusiei țariste și suzeranitatea Imperiului Otoman.
În aceste condiții, Revoluția de la 1848 a reprezentat expresia afirmării conștiinței naționale românești și a dorinței de unitate, libertate și modernizare, devenind unul dintre cele mai importante momente din procesul de constituire a națiunii române moderne.
Instituirea sărbătorii
Importanța istorică a zilei de 11 iunie a fost recunoscută oficial prin Legea nr. 27/2023, care instituie Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești.
Potrivit Agerpres, demersul legislativ a fost inițiat în anul 2018 de un grup de deputați și senatori care au propus marcarea oficială a momentului în care au fost recunoscute revendicările revoluționarilor pașoptiști și programul politic adoptat la Islaz.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în iunie 2018 și de Camera Deputaților în decembrie 2022, fiind promulgat la 10 ianuarie 2023 prin decret prezidențial.
Potrivit actului normativ, autoritățile publice centrale și locale, instituțiile de cultură și organizațiile neguvernamentale pot organiza manifestări și acțiuni dedicate celebrării acestei zile, menite să păstreze vie memoria generației care a pus bazele României moderne și ale democrației românești.
Sursă foto: domeniul public
