Domnitorul Mihai Viteazul a fost pomenit marți la Mănăstirea Dealu la 425 de ani de la realizarea primei uniri politice a românilor.
Manifestarea a debutat cu o slujbă de Te Deum în biserica mănăstirii, unde este păstrat capul marelui voievod.
În continuare a fost organizată o masă rotundă tematică, în cadrul căreia au prezentat comunicări: pr. lect. Florin Vârlan și pr. prof. Mihail Iulian Stan, care au evidențiat importanța realizării primei uniri politice a celor trei ţări române, când Mihai Viteazul s-a intitulat „Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”.
La eveniment au luat parte studenți ai Facultății de Teologie și Științele Educației și elevi ai Seminarului Teologic Ortodox Liceal „Sf. Ioan Gură de Aur” din Târgoviște.
Unirea de la 1600
În data de 27 mai s-au împlinit 425 de ani de când Mihai Viteazul a primit într-un hrisov titulatura de „Domn al Țării Românești, Ardealului și Moldovei”.
Domnitor al Țării Românești (1593–1601), Transilvaniei (1599–1600) și Moldovei (1600), Mihai Viteazul este considerat unul dintre cei mai importanți domnitori, pentru că a adoptat o stemă unificată, a construit o catedrală ortodoxă la Alba Iulia, a sprijinit clerul și iobagii români și l-a numit Mitropolit al Transilvaniei pe Sfântul Ioan de la Prislop.
Mihai Viteazul a fost declarat în 2020 erou martir al națiunii române alături de Horea, Cloșca și Crișan
Sursă foto: Arhiepiscopia Târgoviștei
