Catedrala ortodoxă din Alba Iulia, cunoscută sub numele de Catedrala „Încoronării” sau Catedrala „Reîntregirii Neamului”, este un simbol pentru întreaga țară, strălucind în fruntea bisericilor românești, „ca o mamă între fiicele ei”.
După cum informează Ziarul Lumina, Ediția de Transilvania, construcția catedralei a durat mai puțin de un an. Piatra de temelie a fost pusă la 28 martie 1921, în a doua zi de Paști. Edificiul bisericesc în formă de cruce greacă înscrisă are o suprafață de 750 metri pătrați și o înălțime de 40 metri, fiind încadrată de o incintă dreptunghiulară, vegheată de turnul-clopotniță, înalt de 58 metri. La 8 septembrie 1921 s-a montat crucea pe turla bisericii, iar la 1 decembrie au fost demontate schelele. Din punct de vedere arhitectural, edificiul se încadrează în curentul artistic promovat de arhitectul Ioan Mincu, curent inspirat din arhitectura medievală românească, cu precădere din cea brâncovenească.
O filă din istoria Bisericii din Ardeal s-a petrecut la data de 8 octombrie 1922 la Alba Iulia, când Catedrala a îmbrăcat haine de sărbătoare, gătindu-se ca o mireasă a lui Hristos. Slujba de sfințire a fost oficiată de Nicolae Bălan, arhiepiscopul și mitropolitul Ardealului, Gurie Grosu, arhiepiscopul Basarabiei, Vartolomei Stănescu, episcopul Râmnicului, Nicolae Ivan, episcopul Vadului, Feleacului și Clujului, Ioan Teculescu, protopopul Alba Iuliei și un sobor de 20 de preoți din împrejurimile Alba Iuliei. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul Catedralei mitropolitane din Sibiu, dirijat de Timotei Popovici. Cu acest prilej, Catedrala a primit hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”.
Evenimentele din această catedrală au scris multe pagini din istoria Bisericii Ortodoxe și a neamului românesc: Încoronarea Regilor Ferdinand și Maria, momentul de la 21 octombrie 1948, când Biserica a primit pe creștinii greco-catolici la credința Ortodoxă, apoi anul 1955, când au avut loc primele canonizări ale unor sfinți români care au luptat pentru păstrarea credinței strămoșești: Mitropoliții Ilie Iorest și Sava Brancovici, precum și a mărturisitorilor Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara și mucenicul Oprea din Săliște sau canonizarea Sfântului Mitropolit cărturar Simion Ștefan din data de 30 octombrie 2011. Astăzi, lăcașul de cult este catedrală arhiepiscopală, sediu duhovnicesc și administrativ al Arhiepiscopiei Alba Iuliei.
Prin marile evenimente din istoria neamului și a bisericii care au avut loc la Alba Iulia, Catedrala Încoronării sau a Reîntregirii Neamului, rămâne un simbol al orașului și al țării, un punct de întâlnire între istoria veche și viața actuală a bisericii, un binecuvântat spațiu de rugăciune și loc de pelerinaj.
