Miercuri se împlinesc 133 de ani de la mutarea la cele veșnice a lui Mihai Eminescu. De atunci i-au fost dedicați doi ani UNESCO, în Cartea Recordurilor a fost înregistrat poemul Luceafărul ca cea mai lungă poezie de dragoste, iar în Catalogul NASA al planetelor mici figurează Planeta Eminescu.
Poetul s-a născut cel mai probabil la Botoșani, unde a fost și botezat, și a copilărit la moșia familiei din Ipotești, în județul Botoșani. A fost al șaptelea din cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici și ai soției acestuia, Raluca.
A debutat ca poet la 16 ani, cu o poezie scrisă în memoria fostului său profesor, Aron Pumnul, și în același an și-a schimbat numele în Eminescu.
Din 1866 până în 1869, Eminescu a călătorit între Cernăuți, Blaj, Sibiu, Giurgiu și București și a cunoscut în mod direct poporul, limba, obiceiurile și realitățile românești
Între 1869 și 1874, a studiat la Viena și Berlin. În această perioadă, în mintea lui s-a născut și ideea unei serbări a românilor de pretutindeni, prin care să se afirme identitatea națională și culturală a românilor care trăiau pe atunci împărțiți în trei imperii.
Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni a fost un succes. S-a desfășurat la Mănăstirea Putna în 15-16 august 1871, pentru a pune idealul de unitate națională sub protecția Domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, care, într-un document italian din 1459, era numit Re de Dacia („Regele Daciei”).
Aceasta este și perioada în care începe apropierea poetului de gruparea literară Junimea din Iași. Este remarcat de criticul literar Titu Maiorescu, se împrietenește cu Ion Creangă și Ioan Slavici.
Din 1877, Eminescu se mută la București, unde lucrează ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. Are o activitate publicistică excepțională, dar își ruinează sănătatea.
Mihai Eminescu s-a stins la 15 iunie 1889 și este înmormântat la Cimitirul Bellu din Capitală.
Manuscrisele sale, în 46 de volume și aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite de Titu Maiorescu în 1902 Academiei Române.
În 1948, Poetul Național a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
7 lucruri mai puțin cunoscute despre Mihai Eminescu
- Eminescu a fost tradus în 60 de limbi de pe toate continentele, inclusiv în chineză, japoneză, arabă, hindi, sanscrită și chiar în Esperanto.
- La 100 de ani de la moartea lui, UNESCO a declarat anul 1989 drept „Anul internațional Eminescu”
- Tot UNESCO a decis ca Mihai Eminescu să fie declarat poetul anului 2000.
- Poemul Luceafărul de Mihai Eminescu a fost inclus în 2009 în Cartea Recordurilor (Guinness Book of Records): poemul are 98 de strofe și a fost omologat drept cel mai lung poem de dragoste.
- La poemul Luceafărul, poetul a lucrat nouă ani și jumătate, a făcut zeci de variante și peste 3.000 de modificări.
- NASA a numit cu numele lui Eminescu un crater cu diametrul de 125 de kilometri de pe planeta Mercur.
- În Catalogul planetelor mici („Minor Planet Names – alphabetical list”), printre cele 233.943 de planete din Univers care poartă un nume, la poziția 9.495 se află și Planeta Eminescu.
Vezi și:
Foto credit: Facebook / Fundația „Credință și creație” (bust de Oscar Han instalat la Mănăstirea Putna la Serbarea din 1926, care a reeditat Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni)
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
