30 mai 1924 – S-a născut în Bogdănești, județul Suceava, Episcopul Gherasim Cucoșel (din botez Ioan). Frate (1945), apoi călugăr (1946) în obștea Mănăstirii Neamț, hirotonit ierodiacon (1946), iar mai târziu ieromonah (1952). Studii seminariale la Neamț și superioare la Institutul Teologic Universitar din București (1953-1957). Egumen al Mănăstirii Neamț (1957-1962) și profesor la Seminarul Teologic de acolo (1957-1959). Stareț la Putna (1962-1977), arhimandrit (1965); se îngrijește de restaurarea complexului monahal și de organizarea muzeului mănăstirii. La 16 noiembrie 1976 este ales arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului (cu titlul „Hunedoreanul”), apoi, în 1985, episcop-vicar Ia Episcopia Buzăului (cu titlul „Vrânceanul”), iar din 1992 la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților (cu titlul „Putneanul”). A trecut la Domnul pe 6 decembrie 2004 la Mănăstirea Cămârzani.
Lucrări: Catalogarea manuscriselor românești din biblioteca Mănăstirii Secu (1994); În duhul evlaviei ortodoxe (1999); Cuvinte și tâlcuiri arhierești (1999); Precizări tipiconale (2002), precum și volumele de convorbiri cu Constantin Hrehor: Mierea din drumul pelinului (2000), Iarba din roata amurgului (2001); Tămâie și exil – dialoguri despre pribegia fraților (2003); Tihna însemnărilor (2004). Diferite articole în „Mitropolia Banatului” și „Îndrumătorul bisericesc” de la Timișoara și Arad.
