Între 26 mai – 14 septembrie 1488 se construiește biserica Mănăstirii Voroneț, ctitoria Sfântului Ștefan cel Mare. Mănăstirea se află în jud. Suceava, situată în Voroneț, localitate componentă a orașului Gura Humorului. Biserica cu hramul „Sf. Gheorghe’ a fost ctitorită de domnul Ștefan cel Mare pe locul unui fost schit de lemn, între 26 mai-14 sepembrie 1488, fiind pictată în interior, la scurt timp. În anul 1547 mitropolitul Grigorie Roșea i-a adăugat un pridvor și tot atunci a fost realizată pictura exterioară. Ansamblul pictural al mănăstirii a făcut-o renumită în întreaga lume, fiind reținute, ca particularități deosebite, nuanța de albastru folosită de pictori și scena Judecății de Apoi de pe peretele de vest al bisericii. Catapeteasma conține elemente din secolele XV-XVIII. Intre mormintele din biserică se remarcă acela al mitropolitului Grigorie Roșea (+1570) și cel al „părintelui nostru David, al schimnicului Danul’, identificat cu cuviosul Daniil Sihastrul. Mănăstirea a fost un important centru cultural, păstrându- se mai multe manuscrise copiate și împodobite
artistic de călugării viețuitori aici. Se remarcă în mod deosebit Codicele Voronețean și Psaltirea voronețeană, copiate în secolul al XVI-lea după texte românești mai vechi. Turnul clopotniță, singura clădire păstrată din ansamblul vechi al mănăstirii, adăpostește două clopote dăruite de Ștefan cel Mare. Până în anul 1785, când mănăstirea a fost desființată de autoritățile austriece, la Voroneț au viețuit călugări. La 1 aprilie 1991, viața monahală a fost reluată, cu obște de călugărițe. Mănăstirea Voroneț face parte din categoria monumentelor protejate de UNESCO.
