Ziua mondială a apei este marcată în fiecare an la 22 martie. Este o zi în care este sărbătorită apa şi în care se atrage atenţia la nivel mondial asupra populaţiei care suferă de lipsa apei, dar şi a poluării apelor.
Ziua a fost instituită la Conferinţa Naţiunilor Unite asupra mediului înconjurător de la Rio de Janeiro din 22 decembrie 1992, prin hotărârea prin care ziua de 22 martie devenea Ziua mondială a apei (World Water Day), rezoluţia 47/193.
„Apele subterane sunt invizibile, dar impactul lor este vizibil peste tot. Fără să fie văzute, sub picioarele noastre, apele subterane sunt o comoară ascunsă care ne îmbogăţeşte viaţa. Aproape toată apa dulce, în stare lichidă, din lume este apă subterană”.
„Pe măsură ce schimbările climatice se agravează, apele subterane vor din ce în ce mai mult în pericol. Trebuie să lucrăm împreună pentru a gestiona în mod durabil această resursă prețioasă”, se precizează pe site-ul dedicat Zilei mondiale a apei.
De Ziua mondială a apei, personalități din mediul guvernamental român, reprezentanți ai societății civile, dar și români de valoare transmit un mesaj de unitate în lupta împotriva poluării apelor.
„În fața unui viitor aflat sub incertitudinea schimbărilor climatice, apa subterană se constituie într-o rezervă strategică pe care trebuie să o respectăm ca o componentă dintr-un întreg din care și noi facem parte”, spune Gabriel Francisc Știka, director general Administrația Națională „Apele Române”.
„Două pericole majore pot atenta la calitatea sau chiar la existența apelor subterane. Unul este pericolul poluării, celălalt schimbările climatice. Schimbările climatice aduc cu ele secete grave sau inundații devastatoare. Seceta reduce acest depozit de ape, inundațiile, așa cum spuneam și mai sus, le pot contamina, pot distruge calitatea apelor”, transmite Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
„Schimbările climatice, creșterea rapidă a populației, inegalitatea socială și economică, globalizarea și urbanizarea sunt decisive pentru viitorul omenirii. Oamenii de știință prognozează o criză a apei. Prin urmare, trebuie să acționăm înainte ca o astfel de criză să devină inevitabilă și ireversibilă”, potrivit E.S. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos.
Deși România nu se află pe o hartă a crizei apei pentru următoarele decenii, pentru acoperirea necesarului de apă, specialiștii ANAR și INHGA vor identifica zonele cu risc potenţial la deficit de apă pentru a găsi și aplica cele mai eficiente metode de realimentare artificială a acviferelor, mai transmit reprezentanţii Apelor Române.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
Urmăriți-ne pe Twitter: @AgentiaBasilica
